Un taxi perplex numit “de criză”

– Bună seara, la Kaufland Mănăştur.
– Vai… tocmai acum îşi face aparatu de taxat casa… nu ştiu cât face, îmi daţi dvs. cât ştiţi că face.
– Păi… zic, nu am mai circulat cu taxiu de 5 ani, că e criză; da’ vă uitaţi la kilometraj şi vă plătesc aşa.

4 kilometri mai târziu, îi întind o foaie de 10 lei:
– Vai, zice, nu am să vă dau rest… zice taximetristul perplex.
– Nasol, zic eu.
– Păi… daţi-mi ce mărunţi aveţi.

Şi atunci Groparu, calm ca un puls de răposat, scoate trei lei mărunţi, pe care îi lasă taximetristului perplex. Apoi, cu studiată delicateţe, îşi recuperează foaia de 10 lei dintre deştele taximetristului, şi iese – nu înainte de a mulţumi frumos.

Pizda mă-tii! mi-a trasmis taximetristul perplex, in mintea sa. Ba pe-a mătii! i-a răspuns Groparu, că doară nu în fiecare zi îi traji o ţapă unui taximetrist perplex.

22 lovituri, dă-i și tu!