Tăiatul porcului 2013, pe bune

Ca de obicei, porcul de anul ăsta a fost oferit de legendara mătuşă Ţâca de la Satu Mare, care mai creşte şi chiurci.
Matura Tica si chiurca
Legendara mătuşe Ţâca şi chiurca ei preferată, pe nume Janos (pentru că e fetiţă)

– Ia și tu un pahar de pălincă! zice socru’.
– Tată socrule! Da’ ț-am zâs că-s șofer și nu pot bé!
– Am auzât, da’ tăt îmi vine să râd!

Și râde încântat. De mine râde.

Tăiatul porcului e singura zi din an în care dimineața pălinca intră pe gât ca la ea acasă dup-un drum lung. Dar anul ăsta Gropărelu’ s-o îmbolnăvit subit, și nievasta – șoferul tradițional – o rămas cu el la socri acasă, lăsîndu-mă pe mine în spatele volanului și cu toate neamurile ei belicoase.

Cum șade bine măcelarului român, și socru’, și uncheșu’ or început de dimineață cu golitul. Puțin câte puțin; dar fără să mănânce, pentru că toți aplaudă de nerăbdare după tocana aia bună de porc proaspăt. Atenție, urmează imagini care vă pot afecta emoțional!
Tocana

– Da’ ce are ăla micu’? se bagă uncheșu.
– Ceva răceală de copii, că o și vomitat pe câteva fetițe la grădiniță! L-am dus la cel mai bun pediatru preferat din Cluj și o zis că nu e chiar așa grav, da’ tăt trebe ținut în casă.
– Mno, i-a trece… ioi, ui, no, că vine să-l asomeze!

Veterinarul, după ce-o fost cinstit cum se cuvine, l-o asomat pe Ghiță de nu s-o văzut și i-o trimis sufletul către veșnicele plaiuri ale vânătorii.

Apoi uncheșu, la 69 de ani, îl ia în roabă și pornește cu el sprinten către cântar. La deal. 125 de kile avea porcul. Uncheșu – 69 de ani și vreo 60 de kile. E cât un pigmeu, dar tot numai vână – mai devreme îl doborâse porcul când încerca să-l scoată din coteț, și se ridicase de pe jos ca la karate.
– Da’ lasă-mă pe mine să-l duc, uncheș! mă ofer eu.

Înșfac coarnele roabei și mă apuc de împins la deal și de gâfâit. În spatele meu, uncheșu și socru puneau pariuri cât mai durează până să verse orășanul roaba cu porcu’!

Spre dezamăgirea lor, am reușit să duc lectica și încolo, și îndărăpt fără să mă împiedic prea tare.

Și am început treaba.
– Mai pune un păhar! (ăsta o fost socru’ cu uncheșu’; într-un glas)
– Ce să tăt puie! Că ui la ei ce tăt bé! (astea or fost soacră-mea și soru-sa; într-un glas)

Cuminte, porcul este pârlit cu flacăra din iad…
Flacara
apoi curățat, apoi uns cu cenușă să se înmoaie – ca-ntr-o baie turcească cu dichis.
Porc

Și se mai bea o pălincă.

Apoi deliciosul animal este dezbrăcat de pătura lui de slănină și de șuncile lui pufoase și de tot ce o orânduit Dumnezău mai gustos în el.
Slana
Nu e musai să aruncaţi cu pişcoturi, un porc de 130 de kile ajunge să vină bloggerul la eveniment!

Am încercat să-l conving pe uncheșu să lingă toporu’ în fața camerei ca Miley Cyrus barosu’, dar n-o vrut.

Apoi bagă băjeţii încă un pic de pălincă; nu mult; în timp ce admirau colesterolul de pe masă.
IMG_6429 IMG_6431 IMG_6430 IMG_6476

Apoi fug repede – șofer fiind – la veterinar cu o mostră de porc, şi se emite verdictul: poftă bună, Doamne-ajută!

Apoi halim. Și se bea iară.

Apoi ne apucăm de cârnați.

Apoi, din motiv de prea multă pălincă și prea mulți oameni în spațiu prea îngust, spiritele se încing ușor. Și explodează ca-n Ghaza în momentul în care se montează a doua mașină de tocat carne.

Socru-meu cu uncheșu’ nu știu ce au de împărțit – că oșenii vorbesc alt fel de limb românesc, nu din ăsta de care se aude la televizor în gura Andreei Esca. Și se zbiară mai abitir decât zbiară muierile să se facă liniște!

Vexat de nu se știe ce, uncheșul părăseşte arena şi se hotărăște să plece pe vale să ia o nuia, pentru curățat mațele porcului, că aşa or zbierat muierile.

Din același motiv pentru care nu va deveni niciodată aviator, uncheșu pică hăpt în vale, pe burtă. În pârâu. Ca un bolovan.

Un vecin inimos, care-l aude cum zbiară ca un porc de pe fundul văii, îl pescuiește și ni-l aduce pe uncheș vai și-amar – cu piciorul strâmb și cu una bucată vagină în frunte, șiroind de sânge.
– Ce, iar o picat în vale? (asta o fost mătușa Țâca)
– Cum adică iară? (eu)
– Păi cum! Că face ce face și tăt pică o dată pe lună, în fiecare lună!
– Serios?
– Amu îi bine; bine că nu s-o luat la bătaie, că face și din astea.

Aspru om uncheșu’! Aspru.

Lăsăm baltă cârnații și ne apucăm de dezbrăcat uncheșu’ ud leoarcă, care după ce o văzut niște filme cu “Oz, închisoarea federală” nu pricepe ce vor albii ăia cu pantalonii lui. Io-l cotrobăiam pe la șliț, socru-meu îl tampona pe frunte să-i oprească menstruația! Ca o soră medicală-l tampona.

Reușim.
– Uncheș, nu vrei să merem la spital?
– Ce să-mi facă la spital???
– Să-ți dea un calmant, ceva!
– Ce calmant să-mi deie? Că am io calmant acilea, bugăt! (nu se referea la ibuprofen, normal)

După 20 de minute de parlamentări, îl culcăm pe uncheș.

În semn de solidaritate masculină, socru-meu se întinde lângă el.

Rămân singur cu patru muieri: mătușa Lușca, mătușa Țâca, soacră-mea (care le și întrece) și vecina.
– Mno! Amu ce facem? chirăie muierile.
– Cârnații! zic; și mă apuc să-mi rod unghiile de frică. Mătuşe! Ai condimente?
– Cum să nu! Am de toate, până şi gută am!

Şi ne apucăm: poprică, chiper, sare, coliandru, un sac de cimbru. Dăm totul pe maşină, frământă Groparu, vorbeşte frumos amestecului, îi convinge să aibă gust sublim.
– Da’ di ce pui şi coliandru?
– Să fie cârnaţi fusion, mamă soacră! Că poate-i facem în wok, zic.

Şi la cârnaţi s-o petrecut dezastrul: după cum probabil ştiţi, când împingi din siringa aia de carne, intră şi aer în maţ. Aerul se scoate găurind uşor maţul fie cu lovituri uşoare de cuţit, fie înţepîndu-l cu un ac. Oşenii folosesc cuţitul; sibienii – acul. Eu, fiind sibian, am cerut instant un ac cu care cu iscusinţă şi osârdie am tăt găurit maţul, de or ieşit nişte cârnaţi de mori încet!
Carnati

Apoi am purces la caltaboşi; dar – ca un făcut – la ăştia n-o prea trebuit găurit maţu’, că intra foarte uşor carnea în dispozitiv.
Caltabosi
Fotodocument: mâinile soacrei lui Groparu, surprinse într-un suprem moment de tandreţe

Apoi se scoală socru’, pe care sărim toţi cu gura: hai de fă chişca!

Se apucă socru’ de chişcă, bagă la chestii în burtica aia… şi apăi zice:
– Mno! Gata! Daţi-mi ac şi aţă să cos chişca!
– Ac trebe să fie pe masă! zice mătuşa Ţâca. Că i-am dat la Groparu să-nţepe maţele!
– Gropare, zice socru; dă-mi acul!

Şi mă apuc şi caut acul… şi-l caut pe masă, sub masă, pe scaun, în fund, prin oale… şi nu-l mai găsesc nicăieri.

Aşa că: vând cârnaţi, maioş şi chişcă de porc crescut ecologic, tăiat anul ăsta, condimentat cu coliandru (să fie fusion) şi chiper după gust, cer şi ofer seriozitate, aştept provincia!
IMG_6469

19 lovituri, dă-i și tu!