Sportul național în Ardeal: să dai pălincă străinilor

Thursday, 12 January 2017, 19:47 | Categoria : à la Cluj
Taguri : ,

Și nu oricui, ci tocmai balizelor… balizilor? Balilor sau balenezilor sau cum le-o zice locuitorilor insulei Bali.

Nu am priceput ce voroghesc ei p-acolo în maghiară, pentru că nemtudom, presupun că ceva de genul ”voi vă lăudați că mâncați piperat, băi condimentaților? Ia loatz d-aici de vedeț’ ce-nsamnă foc la măruntaie!”

Oricum, reacțiile beutorilor sunt copiate exact după cele ale tuturor străinilor pe care i-am otrăvit cu fix așa ceva. Și io am câțiva la activ…

 

7 lovituri pentru “Sportul național în Ardeal: să dai pălincă străinilor”

  1. 1Atti

    Pfuai. Sa vezi sensei autentic japonez cu nushcate grade negre – el, tot kampai (na, serus in varianta lor) cu sake si alte ceaiuri.

    La un moment dat, elevul din Maramu’, scoate combustibilul lichid si incepe sa puna in pahare. Sensei, vitejeste ca si pe sake, il da gata dintr-o lovitura. Schimbarea la fata e fix tranta pe langa ce s-a petrecut acolo – dar ca un adevarat samurai, s-a tinut tare si a intins paharul, ca mai vrea!

    Amu, noi ce sa facem? Omul stia ca face greseala vietii sale, dar daca a vazut ca noi bem, el cum sa spuna stop? Pissing contest de manly man 😀 A propus el asa finut, la un moment dat, ca bai baieti, dar dimineata la antrenament oare cum o sa fie? Nimeni nu l-a bagat in seama, sticlele (ca o mai fost in geanta de antrenament) s-au terminat, fiecare s-a tarat (cine cum a putut) catre pat.

    Dimineata? Jale. Si pe noi ne cam deranja lumina, zgomotele si alte mici detalii specifice, dar o stampa ne-a dres un pic, litra de cafei a facut restul, doua aspirine si hai ca eram aproape utilizabili.

    Sensei? Hmmm. Trebuie sa recunoastem, sangele asta de japonez veritabil are mandrie in el – se tinea drept. Doar ca nu misca. Nu se apleca. Cu spatele la lumina. Culoarea? Oaresce nuanta intre o margarina ranceda si mucegai din ala gri-verzuliu. De vorbit? El era ferm convins ca vorbeste normal – si fiecare cuvant era asociat de o grimasa din aia specifica durerii masive de cap – de fapt era o soapta, ca si cum discuti in preajma unui bebelus abia adormit la 3 dimineata.

    Epic.

    Oricum, lucrurile bune se si exporta. Anul acesta am reusit – cumva – sa bag in bagajul de mana de Wizz niste lubrifiant social cu multe grade si sa ajunga in Londra. Victimele? Un australian, doi olandezi si doi Bobbies – politistii lor care se pare ca le cam beau si in timpul serviciului. Si ei se credeau puternici. Le-a trecut 😀 Singurul care a mai vrut a fost australianul – a primit, inca pe sortimente, dupa ce am ajuns acasa.

  2. 2Groparu Nemernic

    @ Atti: HAHAHAHAAAAA :))))))))
    Mi-am adus aminte de asta: http://groparu.ro/englezul-cel-viteaz-si-palinca/

  3. 3alunelu

    Am avut musafir de sf. Ion un prieten de factura mai recenta, mutat in Ardeal anul trecut de la sud de Calimanesti. Am intrebat ce vrea sa bea, o vin, bere, tuica. A zis “o tarie”. I-am enumerat volumele din biblioteca si a ales horinca (primita de la sursa de la un prieten cu origini MM). I-am pus un stampal si l-am intrebat daca vrea ceva sa stinga, a zis nu.
    “Hai noroc si la multi ani”, ia omul o gura cam cum sorbi ceaiul cand e prea fierbinte, incearca sa respire normal, reuseste dupa cateva secunde si cere niste cola. Si isi toarna in paharel, peste horinca.

  4. 4Copilul Minune

    Atti, din cite stiu eu, ardelenii , care beau palinca cu stampalu (termen stramosesc, ardelenesc, de la Buerebista, la palinca ma refer), nu beau ca, scuzati, porcii.
    Beau un stampal, maxim doua, numai inainte de supa. A se vedea Victor Rebengiuc, Iorgovan senior, intr-un film comunist, “Padureanca”.
    Ca e unii din Ardeal (e lung Ardealul, ba e lat) care serveste palinca cu halba, ca sa-i bage sub masa pe aia obisnuiti cu 12 grade tarie alcoolica, e mindria lor personala.

  5. 5Eugen

    Cautand ceva la mine pe blog am dat de poanta asta, pălincă-related:
    O profesoară a cerut elevilor să spună o povestire cu morală. Bulă povesteşte:
    – Tatăl meu mi-a povestit despre matuşa Ana… Matuşa Ana era inginer de aviaţie în război, iar avionul ei a fost lovit. A trebuit să aterizeze forţat pe teritoriul inamic şi tot ce avea la ea era o sticlă de pălincă, o puşcă şi o sabie.
    – Continuă, spuse profesoara intrigată.
    – Matuşa Ana a baut toată pălinca pentru a se pregăti… apoi a aterizat în mijlocul a 100 de soldaţi inamici. Ea a omorat 70 dintre ei cu mitraliera până s-au terminat gloanţele. Apoi a mai omorat 20 cu sabia pînă s-a tocit lama. Pe ultimii 10 i-a omorât cu mâinile goale.
    – Dumnezeule mare, spuse profesoara îngrozită, şi care ţi-a zis tatăl tău că este morala?
    – Stai departe de matuşa Ana când e beată!

  6. 6Atti

    @Copilul Minune:

    Noaptea s-a baut din recipiente din alea mici de ceramica, ca niste farfurioare, pentru sake.

    Stampa a fost dimineata, pentru hair of the dog that bit you 😀

  7. 7Lichu

Scrie cu pipi pe zid

NOU! Acuma poți scrie cu fețe galbene!



Parteneri (da' nu de pat!)