Acum 24 de ani am trăit prima noapte de libertate

Aveam 13 ani. Şi cred că toată viaţa voi avea flashback-uri când văd artificii. Atunci, în ’89, am avut artificii pe bune. S-a tras în Sibiu câteva zile și nopți.

Şi voi avea mereu flashback-uri când voi mai vedea mulţimi mari de oameni care strigă slogane. Cu patimă. Cu ură. Cu disperare. Nu voi putea niciodată să particip la manifestaţii gen #uniţisalvăm, oricât de mult aş crede în orice. Mă ia bâţu’.

Am scris acum mai mulţi ani despre toată degringolada aceea fantastică. Unii au făcut-o mai documentat, dar nu am putut citi tot: m-am oprit la jumătate.

Merită citit. Şi merită să ne amintim de ei, cei care au avut mai mult curaj atunci decât a avut România de atunci încoace.

Hai, Românie, că ai făcut un drum enorm de lung! E totuşi bine.

12 lovituri, dă-i și tu!