Ildiko, aproape cea mai ratată întâlnire pe care am avut-o vreodată
Ildiko era o unguroaică subțirică și mititică și delicată; și avea părul luuuung, lung de tot, că dansam cu ea cu mâinile în jurul mijlocului ei și mângâiam cu palma cosițe moi, mătăsoase și parfumate, deși Ildiko nu se dădea parfum, dar tot mirosea a parfum de fată frumoasă care…continue reading →