Deci toată lumea se plânge în ziua de azi. Toţi oamenii se plâng.

De rata la maşină, rata la frigider, rata la bancă (ăştia care v-aţi cumpărat bănci).

Se plâng de accize mari, de cursul euro-leu care a luat-o razna, de şefu’, şefa sau soacra sauu nievasta (nici o diferenţă), de copiii care fumează, de taxe şi impozitele, primarul şi pista pentru biciclete pe care parchează oameni cu maşini 4 ics 4. Înghesuiala din autobuze, traficul aglomerat că au revenit studenţii, de întreţinere, E.on cu gazele, haleala prea scumpă (în Germania, se ştie, un coş plin de cumpărături costă 9 euro 60, şi-ţi mai rămân şi bani pentru două perechi de adidaşi Nike şi un xerox Minolta).

Se plâng de anvelopele de iarnă obligatorie, de viaţa e scump, dincolo era mai ieftin, de ce importăm mere din Azerbaidjan, ce ţară de câcat trăim.

Lăcrimează din cauza pieselor la maşină, din cauză că Paula Iacob – a turnat, sau n-a turnat? a turnat! – şi amaţii Elenei Ceauşescu.

Toţi, absolut toţi românii se plâng şi se înfurie.

Eu, unul, m-am hotărât să nu mă mai plâng şi să fac o mutare care să-mi facă viaţa mai frumoasă. Aşa că în seara asta mi-am aruncat la gunoi toţi chiloţii care mă strângeau.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 24 comments

  1. dragosmone Reply

    Eu tot incerc sa-mi fac curaj sa ii arunc pe cei care au mai mult de 2 gauri in spate si una in fata. Inca n-am reusit.
    Mai incerc…

  2. Groparu Reply

    Chiloti 1. Dragos Mone 0.
    Dar presimt ca-ntr-o buna zi se joaca si returul.
    Daca vrei, pun o vorba buna la arbitrul chilotesc.

  3. dragosmone Reply

    Cand ii vad ca se uita la mine cu ochii aia candizi parca ma si apuca suspinul si renunt la renuntare. Pur si simplu nu pot. Ii las in sertar, ii imping mai in spate si ma uit cu vina si cu mila la ei.
    Daca poti sa ma ajuti te rog trimite-mi un mail cu detalii. Mersi.
    Semnat: un sclav sentimental al chilotilor gauriti.

  4. Turambar Reply

    Sa vezi ce-o sa plingi cind o sa descopere nevasta ce-ai facut. Eu de fiecare data cind fac asta mi-o iau pe cocoasa. In ultimul timp mi-e si frica sa port chiloti. Dar nici asa nu-i bine: si pentru asta ma bate. Groparule, de ce e viatza grea? De ce ne-am maritat noi, ma Gropare ma?

    😥

  5. pepe Reply

    Richie Rich, ce esti ! Ai chiloti ? Rasfatat de soarta esti frate ! Te invidiez. 😆

  6. ioana Reply

    @dragosmone 😆 Nu mai pot de ras! Cate am inteles eu acum….Intro dimineata bodoganea al meu in sus si in jos, fatzaindu-se prin fata dulapului, ca “asa nu se mai poate, nevasta, ca nu am tricou calcat, ca, etc, si etc…” Cand se intoarce si ma vede razand cu lacrimi (dar infundat) si ma pune sa-i explic de ce… 😈 😀 😉 😯
    Pai…. avea doua gauri in chiloti

  7. Florin Ruşanu Reply

    Corect! Problemele importante au întâietate! Oricum, dacă e să mă-ntrebi pe mine eşti cam răsfăţat; cum să ai mai multe perechi de chiloţi şi să le-arunci fără să fie găurite?

  8. Moty Reply

    Eu nu ma mai plang de ceva vreme de nimic, dar faza asta cu chilotii imi da de gandit. S-ar putea sa incerc si eu 🙂

  9. Nicu Reply

    si io care credeam ca te convertesti la mormoni sau din astea grele..

  10. ovi Reply

    traiam fericit…nu aveam nici un gand….nici o apasare……pana ti-am citit “schimbare decisiva” si comentariile….acuma nu mai e la fel……is in mare dilema 😐

  11. Victor Apostu Reply

    Am facut si io o mutare. Din pacate nu aveam gramaga de chiloti la indemana, asa ca am bagat mana in cei disponibili si am mutat ceea ce am gasit acolo. De la dreapta la stanga. Atat am putut face deocamdata.

  12. nicolae Reply

    eu stiu despre vecinica, nu-i spala, de aruncat nici vorba. ii intoarce pe dos!
    problema ridicata este totusi serioasa. a nu mai plange inseamna a fi multumit cu ce ai. a fi multumit seamana un pic cu tarfa care nu are jena de ce face, i-e rusine de oamenii de pe strada ca stiu de ea.
    asadar, eu ma multumesc cu foarte putin, dar rad vecicii/strada de mine ca nu sunt in randul lor. industrializarea ne-a inghesuit si ne-a impus un stil de viata care presupune ca ai un job si sa fii platit bine. de aici rezulta o plangere/nemultumire vesnica fiindca nu toti/cei mai multi vom avea un job, deci nici bani pentru a avea macar, cu atat mai mult de a si schimba/innoi bunurile cu cele care capteaza intre timp atentia “strazii”.

Leave a Comment

Your email address will not be published.