Sunt multe chestii în mine care s-au schimbat (gen acuma beau şi pălincuţă cu bucurie si nu-mi mai bat nevasta), dar faptul că la rădăcină rămân un cioban de sibian nu prea are cum să se schimbe.

Când eram copil şi chiuleam de la şcoală şi furam din grădinile altora cireşe şi struguri şi de la fete refuzuri (eram expert, aveam nivel peste 9000), nu era iarnă sau toamnă târzie să nu se umple oraşul de tălăngi. Treceau ciobanii din Mărginime cu turmele lor de oi către sau dinspre Vâlcea exact prin cartierul meu, în cea mai deplină durere în spate faţă de autoritate. Care autoritate oricum se făcea că nu vede (“uite, autoritate, ciobanii cum încurcă circulaţia!” “unde?”, răspundea autoritatea, uitîndu-se nedumerită spre cer).

Erau vremuri faine, cu proprietari de turme care îşi construiau prin Tilişca şi Jina şi Rod căsoaie cu 24 de ferestre (atâta am numărat odată la o pagodă din asta în Poiana, chiar în staţia de cursă), care călăreau pe ARO-uri cu icoane pe bord lângă calendare cu femei dezbrăcate, ARO-uri care scuipau fuioare de fum negru ca tăciunele şi în care răcnea la maxim o jiană sau ultimul album al Stanei Izbaşa, Perla Banatului (pe vremea aceea nu existau manele). Şi erau mândri nevoie mare şi spărgeau milioane de lei la strip-tease îmbrăcaţi în pantaloni de stofă şi cămăşi turceşti cu paiete, descheiate peste pieptul păros pe care străluceau lanţuri groase, faraonice, din aur. Beau dintr-o sorbire bere sau băuturi scumpe pe care le luau ca pe o jucărie în pălmi cu degete groase şi râdeau zgomotos, sănătoşi ca piatra şi plini de bani de nu mai ştiau ce să facă cu ei. Vorbeau o românească curată, cu uşoare inflexiuni specifice, şi când râdeau, râdeau cu poftă, pocnindu-şi pălmile inelate cu ghiuluri peste coapse ca nişte tamburine. Acasă la ei făceau nunţi pentru tot satul, se mai băteau între ei până la sânge pentru vreo drăguţă (“cum te cheamă?”, am întrebat-o pe fata aia puţin pistruiată din Jina; “Puiţa mă cheamă!”) şi cînd jucau la horă chiuiau de răsuna valea, învârtind femeile ca pe nişte păpuşi. Când le plecau oile, îşi strîngeau turmele la Poarta Oilor, făceau petrecere mare, le însemnau cu roşu şi porneau cu Dumnezeu în inimă, cu clopul pe ceafă. Când îşi rupea câte unul vreun picior, se băteau doctorii pe pacient, să-i fie bine, pentru că se lăsa mereu cu putina de brânză şi mielul de Paşte şpagă.

Primăvara era coadă în piaţă la telemea, şi aveau un fel de-a te fenta la cântar că nu aveai cum să îi faci. Taică-meu, onor Gropăroiu, şi acuma are oroare să intre în piaţa de brânzeturi, că mărginenii sunt în stare să-ţi smulgă haina de pe tine dacă nu cumperi de la ei. Şmecheri şi inventivi, limbuţi şi iuţi la gesturi, prea iuţi pentru un ardelean, aveau o şcoală de a vinde telemea, caş şi urdă că orice vânzător din bazarul turcesc şi-ar putea face un MBA în Mărginime.

Apoi vremurile s-au schimbat, lâna s-a ieftinit la sub 1 leu/kg, a apărut “telemeaua de Sibiu” făcută la Brăila de moldoveni sau brânza vidată cu gust de aracet scoasă de fabrici de lapte care ştiau cât de mult  înseamnă un ambalaj interesant dublat de un slogan, s-a interzis traversarea oilor pe terenuri care nu le aparţineau, ciobanii au devenit rari şi scumpi, pentru că nu e o meserie uşoară, aşa că transhumanţa şi întreaga lor civilizaţie s-a cam tot dus pe apa micită a Cibinului.

Ultimul an în care am văzut o turmă de oi care traversa Sibiul era ’96, şi normal că toată lumea s-a oprit cu sufletul la gură şi s-a uitat îndelung după acest simbol ancestral al apartenenţei noastre la aceste meleaguri. Din behăiala infinită piperată cu tălăngi şi lătrături de măgari, o voce de copil s-a auzit distinct, ţipător, într-un zbieret de bucurie copleşită de imaginea milenară:
– UITE, MAMĂ, VACILE!!!!!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 29 comments

  1. alunelu Reply

    Mai-mai sa plang 🙁
    La capitolul margineni mai era o chestie specifica: nu-si numarau banii, ei faceau tranzactii cu case/masini/oi folosind unitatea de masura “un kil de sute”.
    Cand eram copil, prin ’85, am vizitat atelierul de confectionat foarfeci de tuns oi al unui jinar, Prodea il chema, care ne-a facut demonstratie ca la teleshopping: a taiat platbanda, apoi hartie, apoi un fir de par cu aceeasi foarfeca. Si ne-a mai aratat foarfeci contrafacute (el si le poansona cu numele in relief), care aveau numele lui batut pe lame desi nu erau facute de el si care taiau foarte prost. Va dati seama ca daca meritau efortul de a fi contrafacute era ceva de capul lor.
    In ce priveste traficul incurcat, inainte de ’89 nu era cine stie ce trafic, si cand totusi te nimereai blocat de vreo turma, era un spectacol sa vezi atatea oi la un loc, plus cainii (ati vazut vreodata un caine de intors oi facandu-si treaba? Pfuai! Un caine din ala era nepretuit, fereasca Sfantu’ sa-i omori un caine din asta la un cioban, ca nu scapai intreg).
    Pacat ca s-a terminat…

  2. omu' muncii Reply

    mai trec si acum dinspre broscarie spre Agnita in fiecare toamna , iar legat de “- UITE, MAMĂ, VACILE!!!!! ” , ma intorceam odata de pe Negoiu si eram aproape de sat cand am auzit dintr-o parte unde erau neste oi cu ciobanii lor urmatoarele: -ui tata uaaameni !!!

  3. Luke Reply

    Am prins una in 2002 la Malini/Suceava ,era cu tot tacamul….sarbatoare in tot satul,2 km de oi si toata lumea afara(la baut) .
    Eram in masina si am tras pe dreapta ,plus ca ne-am c***t pe noi cand am vazut cainii.Ceva la 70 kg (fara blana) ,unul mergea langa baci ,2 pe flancurile din fata 2 pe spate.
    P.S. Si da ,un caine din ala era nepretuit.Mergeau ca in armata ,unul nu iesea din locul lui.

  4. Bogdan Albu Reply

    Ca tot ziceai ca ciobanii din Marginime aveau bani de nu stiau ce sa faca cu ei. Am auzit o poveste despre un astfel de cioban, de prin Poiana mi se pare, care inainte de revolutie s-a gandit sa isi cumpere un elicopter ca sa poata sa-si supravegheze manderele lui mioare, dar nu a fost lasat de regim pentru ca, vezi Doamne, se temeau ca o sa-si lase avutiile aici si o sa plece din tara

  5. Groparu Reply

    @ alunelu: branding before it was cool.
    @ un Neuron: ai zis deja 😀
    @ omu’ muncii: good one! Very good one.
    @ Luke: inainte sa plecam in Austria l-am vizitat pe Mugur, care are vreo 3 câini din ăştia. Musai să fac un interviu cu el, deci musai!
    @ Bogdan: vorbele zic ca de fapt ciobanul ala era din Bran. Poate nu ar strica sa investigam oleaca…

  6. nairpic Reply

    Clasa politica romaneasca n-a inteles nimic din politicile UE. Daca spaniolii au demarat un proiect de repunere in folosinta a vechilor rute pastorale sau daca in Franta, pe valea Campan, procesul de transhumanta iti continua cursul neatins de mii de ani, romanii s-au grabit sa scoata transhumanta in afara legii si instituind amenzi de 3000 de lei pentru cei ce indraznesc asta. Pe langa Spania si Franta se mai adauga si: Scotia, Irlanda, Italia, Elvetia, Bulgaria, Grecia, Peninsula Scandinava. Oi, vaci, cai, reni. Noi? Ramanem cu oile acasa, le incrucisam cu pisica sa iasa lana gata toarsa.

    Ma da n-ar da domnu’ ca intr-un moment de asta de lipsa de judecata, sa interzica frate palinca. Sa vezi atunci cum din casa poporului nu mai ramane decat o pietricica, cum revolutia din ’89 ar parea o joaca de copii iar WW-II o parada gay.

  7. Groparu Reply

    @ nairpic: se vorbeste ca romanii sunt singurii care fac telemea (ma rog, branza) numai din lapte de oaie, fara să-i pună şi lapte de capră, vacă etc. Şi se mai zice că telemeaua se face la fel de pe vremea dacilor.

  8. nairpic Reply

    Feta greceasca,sirenje bulgareasca sau peynir-ul turcesc se fac tot cam la fel. In fine, branza o sa se faca si de catsheep. Dar transhumanta? Ce facem cu transhumanta?

  9. MIhai Reply

    Eu nu inteleg ceva, poate ma poti lamuri tu direct.

    Ti se pare o chestie misto ca facem branza ca pe vremea Dacilor ( 2000, 2500 de ani ) ?

    Blogul asta este la “caterinca” sau chiar ti se pare ca Europa promoveaza niste valori neoportune?

  10. nairpic Reply

    @mihai: pai din contra, UE promoveaza tocmai faptul ca se face branza ca acum 2000 de ani. promoveaza traditii.
    eram vara trecuta pe la cascada cailor. pe platou era o stana. la o masa incropita acolo din niste scanduri erau o familie de nemti care mancau branza proaspata cu mamaliga. ba si-au luat si la pachet.

  11. Teodora Neagu Reply

    Eu am mai vazut turme trecând pe stradă când eram mai mică şi având în vedere faptul că sunt din ’91 le-am văzut si dupa ’95, dar cu mult dupa.
    De exemplu uita-te la fotografia nr 5.
    http://www.teodoraneagu.ro/sibiul-oras-plin-de-contraste/

    Diferenta este ca nu e transhumanta, ci doar o plimbare cu oile pe camp.
    Macar sa incercam sa cumparam de la cei care fac produse naturale. Asa ei vor mai produce. Daca nu mai cumpara nimeni de la ei, nu vor mai produce cantitati mari, ci doar pentru uzul familiei si asa ramanem cu branza specialitatea supermarketurilor: BRANZA CU PLASTIC.

  12. marius Reply

    Asa paduri faine erau pe valea Tiblesului acum vreo 25 de ani. Mai mare dragul sa te plimbi prin ele si sa te iei la intrecere cu cainii ciobanesti care se mai abateau de pe pasune.
    No, acum mai exista copacii care arata marginea padurii, sa se vada bine din drum. In rest, intorci trenul linistit pe acele locuri.

  13. Groparu Reply

    @ Teo: verisoara, fix prin fata blocului tau, pe la piata Rahova, pruncu’ ala nu stia ce fel de vite is alea. Dar cred ca ce vezi tu de la bloc sunt turmele celor din satul Lupu sau Selimbar 🙂
    @ marius: las’ ca se reimpaduresc ele, numa’ sa nu te prea grabesti. In maxim 200 de ani sunt la fel ca odinioara;)

  14. Teodora Neagu Reply

    Da, sunt oile celor din apropiere.
    Nu stau chiar peste drum, dar pe aceeasi parte cu Piata 🙂
    Trista faza cu copiii care habar nu au ca o vaca nu are pete mov sau nu face beeee 🙂

  15. boierul barba Reply

    Nea Groparu bravos , fain zici , fragmentul matale incarcat de nostalgie intr-o lume normala , cu oameni normali , ar avea oricand locul intr-un manual de scoala primara unde copii sa invete ce inseamna traditia dar la noi n-a fost sa fie …. nu-i cu ce frate , vine peste noi globalizarea , tara e plina de oportunisti ce clefaiesc burgheri ragaie si migreaza de la un partid la altul facand transhumanta politica.Deunazi am raspuns unui amic ce venea sa-mi demonstreze ce si cum e chestia (http://sampleminds.blogspot.ro/2013/01/amendament-la-transhumanta.html).
    Ne mor traditiile prietenii si ne automutilam cultural fara ele (http://sampleminds.blogspot.ro/2013/01/globalizarea-si-comunicarea-nonverbala.html)

  16. boierul barba Reply

    Fain zici nene Gropare, in alte vremuri, intr-o lume normala, cu oameni normali , fragmentul matale incarcat de nostalgie putea fi oricand gasit intr-un manual scolar, dar acum , n-a fost sa fie.
    Ce sa inteleaga cei ce ne conduc ce inseamna traditiile sau ce-i transhumanta , cand ei fac transhumanta politica, si ragaie la bufetul parlamentului .
    Recent i-am raspuns unui amic care imi explica ce si cum sta problema (http://sampleminds.blogspot.ro/search/label/de%20ciobani%20si%20stana).
    Prietene , ne mor traditiile iar noi ne automutilam cultura nationala abandonandu-le in schimbul “europenizarii” (http://sampleminds.blogspot.ro/2013/01/globalizarea-si-comunicarea-nonverbala.html). Scuze pentru hyperlink-uri)

  17. Bula Reply

    Declaram casul, telemeaua si urda de oaie, ca monumente istorice ! Astfel le va sprijini UE pedeplin.
    Doar cu ciobanii vom avea oarece probleme: s-au mutat in parlament. Va fi tare greu sa-i readucem langa oi, cica au salar mai bun unde sunt acum, Si dorm la hotel **** in loc de coliba . . .

  18. Anonymous Reply

    Declaram casul, telemeaua si urda de oaie, ca monumente istorice ! Astfel le va sprijini UE pedeplin.
    Doar cu ciobanii vom avea oarece probleme: s-au mutat in parlament. Va fi tare greu sa-i readucem langa oi, cica au salar mai bun unde sunt acum, Si dorm la hotel **** in loc de coliba . . .

  19. Cristian Reply

    Transhumanţă prin oraş nu-i ceva ca lumea, dar interzicerea ei cu tot e de-a dreptul nasol. Păcat că societatea noastră pseudoeuropenizată se ţine de idioţenii din astea în loc să rezolve adevăratele probleme.

  20. Floristeanu Petre Reply

    “Transhumanţa îi are în centru pe mocani, locuitorii din Sudul Transilvaniei, şi a fost
    determinată de insuficienţa păşunilor şi a nutreţului existente în zona de obârşie. Majoritatea
    ciobanilor mocani treceau pe versanţii de sud ai Carpaţilor şi ajungeau până la Dunăre, Prut,
    Nistru şi în Dobrogea, uneori chiar în Crimeea şi pe Volga.”
    Deci sa nu ne miram ca telemeaua de Sibiu se face si la Braila, in Dobrogea, in Delta sau in Crimeia. Ciobanii din Marginimea Sibioului i-au invatat pe acestia din urma sa faca telemeaua.

  21. Iguanas Reply

    Inca se mai face transhumanta si la noi. Eu stau in caras-severin si la noi obiceiurile sunt ca si inainte doar cu mici modificari aduse de tehnica. Tot pe la 1 mai se “masoara” oile (muzica bautura veselie) se urca cu ele in zona de foioase/deal (aproximativ 20-25 de km din sat pana la stana) pe la 1 iulie coboara cu ele in sat si le duc a munte (aproximativ 40 km din sat). La 28 septembrie (inainte era 28 august era “raznitu” coborau de la munte, acum coboara mai tarziu datorita faptului ca vremea e mai calda ca acum 50 de ani) coboara cu ele in sat se traverseaza tot satul muzica bautura etc. Diferentele snt ca cel putin la munte o bucata de 15 km aproximativ nu puteai sa o strabati decat pe jos, cu calul sau magarul( pt carat ce trebuie la stana) acum mergi cu tractorul, inainte se folosea lampa la stana acum avem panou solar, telefonul mobil e folositor si nu prea ca sus in munte nu ai semnal decat in anumite zone

Leave a Reply to nairpic Cancel reply

Your email address will not be published.