Luni, pentru că venise și la Cluj primăvara, ajung acasă cu Gropărelul după serviciu și școli, ne echipăm în treninguri și țuști! Pe terenul de fotbal, să-mi tremure burtica și man boobș-ii de la alergătură.


Pââână la moarte! Sunt câine pâââână la moarte

Acolo mă întâlnesc cu un fost coleg, și el cu băietul la fotbal, ne cuplăm, ne jucăm, copiii se distrează, man boobș-ii dansează, ce mai, o zi de primăvară frumoasă.

La un moment dat, aud un părinte cum răcnește la un copil de pe teren. Prind, accidental, ultima parte a discuției: ceva de genul ”du-kie-n Someșeni dacă tragi ca țăranii și nu pricepi, bă!!!!”

Din principiu, nu prea intru în bătăile din alte familii – de cele mai multe ori, tăticul se află în auto-apărare; dar m-am dumirit imediat că domnul în cauză urla la un copil care nu era al lui.

De ce urla? Păi… (sper că stați pe scaun, să nu vă-mprăștiați pe jos), omul era furios pentru că pruncii jucau fotbal lângă copilul lui și deja trăseseră cu mingea de trei ori în direcția lui.

Omul se afla în tribuna lipită de teren.

Copilul (de vreo 2 ani) se dădea pe o tricicletă din aia de plastic la marginea terenului.

Băietanii (9-10 ani) se jucau fotbal pe teren, în treaba lor, până când tăticuțul isteric a explodat.

Mă mănâncă-n Pampers și încerc să-i spun că nu e o idee bună să-și lase pruncul lângă copii care joacă fotbal pe teren, și-mi răspunde agresiv că parcul e pentru toți.

Ca să-nțelegeți, în parcul din Grigorescu terenurile pentru fotbal sunt îngrădite, de regulă acolo joacă copiii mari; toboganele (mari și făloase) unde se joacă prunculeți ca al lui sunt separat. Există și acolo locuri de tras la poartă și de plimbat cu tricicleta, dacă vrei asta cu adevărat, dar omul voia morțiș ca pruncul să se dea lângă terenul de fotbal.

Încerc să rezonez cu el de la mijlocul terenului (ceva-mi spunea că dacă mă apropii poate interpreta asta ca o amenințare), dar se bagă-n discuție și mămica prunculețului.

Acuma eu strig la ei, ei strigă la mine, fiecare cu fraza lui. Iese un talmoș-balmoș ca la stână, când trebuie să mulgi oile. Încerc să mă mențin calm și împăciuitor, deși se lansează din alea că nu ne creștem copiii cum trebuie (wtf?).

Colegul încearcă să le spună și el că nu e o idee bună să stai cu prunc de 2 ani lângă terenul de fotbal pe care se joacă 20 de copii mari, dar vede și el că nu are cu cine. Așa că mă invită să ne vedem de treabă, ceea ce și facem.

Copiii continuă să se joace, dar cu jumate de poftă.

Într-un final, familia cu pruncul cu trotineta se ia și se tot duce.

Au trecut 24 de ore și eu încă nu-mi revin din șocul inițial.

PS: Îl mai știți pe vecinul ăla afurisit de la parter care-ți tăia mingea cu cuțitul? N-a murit, e binemersi și acuma vine el la tine.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 9 comments

  1. grumy78 Reply

    n-ai cu cine mă 🙂 şi să-ţi fie ruşine … că puteai să-i inviţi şi pe ei să joace :))))

  2. So Reply

    În cazuri de-astea de prostie extremă, e bine să știi șuta bine. Și să dai tu, doar dacă te știi cu mingea, cu forță de adult câteva mingi ÎN DIRECȚIA puiului de babuin, sau mai bine a maimuței (el sau ea). (Mare atenție ronaldourilor de birou: cu bășica pe iarbă nu e ca în zen room cu dorsalul pe scaun la pesepatru!)
    Și să sperăm că ăștia atât de proști încât nu știu cum se folosește un parc și cum protejezi un copil, au doar gura mare.
    Dacă totuși babuinul sare la bătaie, nu te pune cu animalele; filmează-l și cheamă poliția locală.
    Și pentru orice alt părinte din parc ar trebui să fie normal să te susțină și să facă la fel cu ei.

    • Groparu Nemernic Reply

      E nasol să mă apuc să mă cert/bat cu tătic de față cu copiii (al lui și al meu) din cauza unei tâmpenii. Oricum ar fi, unul dintre noi și-o ia, și copilul nu merită să vadă asta. De aia am fost cât am putut de neagresiv, să nu se ajungă la tâmpenii. Cum ar suna ”Blogger din Cluj, implicat în bătaie pe terenul de joacă, în văzul a 100 de copii care jucau fotbal”?
      Tot ce sper e că au mers acasă și s-au pus pe rumegat. Asta e tot ce mai sper, alte speranțe nu mai am.

      • so

        Departe de mine gândul de a te certa / bate în public. Suspectez doar că ăștia nu au acasă sesiuni de rumegat și situații. Pe ei doar o amendă îi arde la buzunar (poate nici acolo) pentru că de multe ori ignoră avertismentele date cu cea mai mare bunăvoință de polițiști.
        Iar referitor la titlu, mi l-aș dori să văd “Familie anchetată de Protecția Copilului pentru punerea în pericol a fiului minor în urma declarațiilor unui grup de părinți din parc”.

    • Increatul Reply

      păcatul copiluțului e tacsțu, căzut în păcat la rândui cu mă-sa. Vai păcatul lor…

  3. Andu Reply

    Oameni si oameni….
    Si eu am “apostrofat” copii altora la locul de joaca daca mi s-a parut ca fac prostii de genul ca se urca pe tobogane pe partea exterioara (ma rog, chestii care puteau duce la ranirea lor sau a altor copii). DAR am incercat un ton calm sau “ma adresam cu voce tare” copiilor mei: “mai puiuti, sa nu urcati pe tobogan decat pe la scari !!!”
    Sau: “aveti grija ca sunt si copii mai mici ca voi!!!!”
    Si la PS: vecini la parter care sa comenteze am si eu, dar comenteaza doar in orele de liniste, care pentru copii mei sunt in continuare un mister… 🙂

  4. Posibil ca generația nouă să ne plătească pensii mai mari decât merităm – Râdem și glumim, dar în incintă Reply

    […] Acum vreo trei săptămâni, la Cluj s-a ținut faza regională a unui concurs de robotică pentru liceeni. Atâta m-au impresionat adolescenții ăia care deja știau mult mau multe lucruri din domeniul tehnologiei decât voi ști eu, că din nou trebuie să vă spun că pruncii ăștia în care noi n-avem acum încredere vor stăpâni atâta de bine planeta, că noi vom părea niște acrituri mai dizgrațioase decât vecinul care-ți băga cuțitul în mingea de 35. […]

Leave a Comment

Your email address will not be published.