Acum câteva ore, Turcescu a anunţat, cu surle şi trâmbiţe,
că a fost ofiţer acoperit.
Asta aruncă într-o cu totul altă lumină toate luările de poziţie ale jurnalistului, cea mai importantă, după mine, fiind cea de la duelul final dintre prostănac şi marinar, în 2009 (parcă), pe care îl moderase. Ţin minte că mă plânsesem la vremea respectivă pe Twitter despre faptul că Turcescu îl tot întrerupea pe Geoană, şi cineva mi-a răspuns că, nelăsîndu-l să vorbească, de fapt îi făcea un bine, pentru că dacă l-ar fi lăsat să vorbească, ne-am fi dat cu toţii seama de cât de îngrămădit este mihaela-dragostea-mea (
Gaboss, cred că tu ai zis asta).
Mulţumesc, Turcescule, că acum nu-l înjur pe ăsta
Acum, dacă Turcescu mărturiseşte, e timpul să o fac şi eu, mai ales că aproape uitasem de aventura asta a mea cu SRI-ul.
Aveam 15 ani şi pantalonii găuriţi la buzunare. România intrase în perioada aia cu inflaţie de 400% pe an, apăruse spectrul hâd al şomajului printre părinţii noştri, noi eram mai bulversaţi decât generaţiile anterioare şi problemele noastre nu aveau nimic în comun cu faptul că nu avem ultimul aifon.…
continue reading →
Cert e faptul că, dacă zeii doresc să distrugă un om, prima dată îi iau minţile; şi, deşi au trecut nu mai puţin de 11 ani, tot nu m-am abţinut să nu încep să ghicesc numele foştilor elevi! Care elevi, vreau să zic, i-am lăsat copilaşi cu mucii-n musteţi; şi amu, măre, ce fete frumoase şi ficiori voinici de 24 de ani s-or făcut! Deh, guvernarea Ponta, degeaba, se cunoaşte proteina de calitate.…continue reading →