Ca un Hiroshim mai mic

Ca un stol de popice in care intra o bila de bowling din aia neagra, cu trei gauri, aruncata de un jucator furios ca rad pretenii de el ca e handicapat.

Ca o oaie care cade in prapastie si in cadere se sparge toata de stanca, plesnindu-si incheieturile de parca ar fi umpluta cu rumegus.

Ca un os aruncat de un vultur de o stanca de la 400 de metri, ca sa-l sparga sa-i poata bea maduva, ca la inaltimi nu se serveste bere.

Ca un accident la 120 km/h, in care mor o printesa englezeasca sh un egiptean putred de indragostiti, si masina se face armonica de un stalp. Si se mai si aude ecoul in tunel ca o impuscatura.

Ca un muflon care ii arde un cap intre coarne rivalului care vrea sa se joace de-a animalu’ cu doua spinari cu femelele din gashca.

Ca un bob de grindina de 2 kile care cade in parbrizul masinii sh il face praf.

Ca doua turnuri gemene care se prabusesc.

Ca podul de pe River Quai.

Ca o tasta izbita cu furie de doua maini care scriu in stil “vultur”.

Ca un parasutist caruia nu i se deschide parasuta, fir-ar a dreq.

Ca un alpinist care coboara in rapel sh i se rupe cordelina.

Ca o veveritza din aia australiaca de se arunca dintr-un copac in altu’.

Ca copilu ala din reclama la purtat centura de sigurantza, de iese prin parbriz si ii ramane pantofu.

Ca un stejar din Borzesti care pica supt drujba ilegala.

Cam asta va fi impactul preconizat dintre mine si pat, in seara asta.