1 Mai la mare

– Caută-i pe ăia cu pirsinguri, mă! P-ăia cu pirsinguri!
– Ăia nu-s încă rupţi în gură, mă, uite la ei ce treji sunt!

Şi cameramanul scuipă cu obidă.

– În câtă vreme intrăm live? întrebă reporterul.
– În 3 ore.
– Şi cum naiba să găsim noi drogaţi la ora 4 după-masa, să trimitem şi materialele la Bucureşti, să apuce să facă şi montajul şi să-i şi dea pe post pentru ştirile de 7?
– Tu crezi că le pasă? Mama lor de puleţi, zise cameramanul.

Deja îi scrutau de vreo 4 ore pe tinerii care viermuiau prin Vamă, şi tot degeaba. Era prea devreme să îi prindă pe rebelii cu părul verde dansând pe mese. Înainte, pe când nu sărea nici un jandarm de beregata punkerilor care beau în plină stradă votcă ieftină să le dea o amendă de 1000 de lei, vedeai tineri praf încă de la ora 10-11 dimineaţa. Tinerii care deja se treziseră şi începuseră ziua o cafea irlandeză stinsă cu rachiu erau pradă uşoară: suficient de beţi de soare şi de licori ca să nu riposteze când le băgau microfonul sub nas. Schelălăiau ceva dezarticulat în faţa camerei, carul de transmisie făcea astfel rost de material, îl trimiteau la Bucureşti şi gata ziua de muncă!

Acum, tâmpitul ăsta de Boc le tăiase jandarmilor lefurile şi ăştia ajunseseră să nu mai aibă bani nici măcar de concediu în camping la Venus. Aşa că inventaseră programe de patrulat pe litoral, veneau şi ei cu familiile, îşi lăsau nevestele şi plozii pe plajă şi ei băteau plajele în lung şi-n lat, să justifice detaşarea la Marea Neagră. Erau din toate zonele ţării – Satu Mare, Vaslui, Caransebeş, Teleorman. Unii erau chiar prostani, cum vedeau un copilandru că bagă o bere pe alee imediat săreau cu amenda. Stai, frate, ce amendă, păi dacă-i iei prostului sticla din mână noi ce mai filmăm, copii cu lopăţici în nisip? se crizau anteniştii şi proteviştii.

– Bă, ia uite-i pe ăia! strigă cameramanul.

Un grup de puştani râdeau în hohote, în timp ce unul dintre ei se răstea la un tufiş. Vomită, băăăăă, strigau.

– Filmezi? strigă reporterul.
– Clar că filmez! E mană cerească! zise cameramanul, cu ochii lipiţi de aparatul de filmat.
– Trage-i un zoom, să nu mergem până acolo, poate sar proştii la bătaie la cât sunt de beţi.
– S-a făcut. Gata! Material beton. Îl trimitem la Bucureşti?
– Clar că-l trimitem, ne-am scos! Îmi vine să merg să-l pup pe copilu’ ăla cu vomitatul.

După ce trimiseră materialul, se relaxară. Cameramanul se descălţă pe nisip, iar reporterul îşi anunţă nevasta că o iubeşte, apoi îşi închise telefonul. De tot.

– Acum? Ce facem?
– Cum adică ce facem? Ne facem rangă!
– Cine aduce trozneala?
– Şoferul. Spune-i să-mi aducă o sticlă de un kil de Stalinskaya şi o bere mare la PET cu două Red Bull. Muci mă fac în seara asta! Poate prind şi o studentă drogată şi proastă, să i-o trag la cur noaptea asta. Data trecută i-am dat la una grasă ce am vrut, şi i-am lăsat 5 lei. Era să-mi pupe mâinile!
– Ahahaha, râse celălalt.

PS: Nu ştiu de voi, dar eu m-am săturat ca toate televiziunile de căcat să-mi arate la ştiri tineri beţi de 1 Mai, de parcă ei şi mogulii lor înşişi sunt candidaţi la beatificare.

Update: Ca un făcut, la o oră după ce am dat Publish am aflat via Reporter Virtual că simpatica Ilknur Pintilie a fost atacată tocmai când transmitea în direct pentru ProTV tocmai de la Vama Veche. A naibii coincidenţă, dom’le!

Update 2: Vă recomand comentariul lui Richard, de mai jos:

11Richard

a dat un uppercut: Ca fapt divers, am fost acolo si am vazut cum reporterul de la Realitatea negocia cu o fatuca sa se arunce imbracata in mare. Dupa ce a iesit aia fleasca, i-a luat un interviu. Daca vrei, iti trimit o imagine din momentul interviului. Imaginea: http://sas-richard.blogspot.com/2011/05/pentru-groparu.html