Un telefon pe care orice român din America îl aşteaptă

Ninsese peste America, frate, şi totul era aşa de alb şi de orbitor ca un cearşaf alb de spital pentru un păduche fără ochelari de soare.

Românul imigrant în America se trezi cu greu şi în dimineaţa aceea, căci românii îşi iubesc cu patimă somnul. Românii cam la asta sunt buni pe sfânta lume – să bea, să mânce şi să doarmă ca nimeni alţii, menirea noastră pe planetă fiind aceea de a da meditaţii de hibernare urşilor (sigur, nemţii ar putea spune că urşii nu hibernează, dar toată lumea ştie că nemţii sunt în stare să zică orice numai să se lipsească de somn, doar-doar mai şurubăresc şi ei ceva).

Românul imigrat în America se întinse în pat de-i pocniră oasele, se ridică, se spălă pe dinţi şi scoase afară din frigider nişte yum-yum, unt de arahide cu lapte şi-şi turnă o vază de cafea – să nu plece cu inima goală la drum. Se uită pe geam şi văzu ditamai zăpada căzută peste noapte şi-şi zise: deci azi nu mai fac eu 45 de minute până la serviciu cât îi hăul şi părăul, azi naveta mea va dura mai mult de o oră sigur.

Se puse la TV ca să-şi savureze ultima înghiţitură de cafea şi se uită la news cum nişte liceeni se împuşcaseră iarăşi prin ceva liceu. Păţăşti, îşi spuse; apoi îi sună telefonul.

Hello, yes, yes, spuse românul plecat în America.
– Bă, române plecat în America! Io-s Jane, colega ta de la HR. Auzi, ai pornit cumva către serviciu?
– Tu fată, imediat. De ce?
– Bă române, ia stai tu azi acasă!
– Ce? Cum să stau acasă? Mă concediaţi prin telefon? Voi ajunge în stradă, homeless sodomizat dependent de heroină? Sau, mai rău, mă deportaţi acasă, în România???
– Nu, mă române. Dar uite, m-am uitat în fişa ta de angajare, tu ai maşină cu tracţiune pe spate, nu?
– Da!
– No! Tu nu ai văzut ce o nins peste America şi ce alb şi orbitor ca un cearşaf alb de spital pentru un păduche fără ochelari de soare e totul?
– …
– Exact! Tu ai tracţiune pe spate, aşa că stai tu frumuşel acasă; că derapezi pe zăpadă, poate te accidentezi naibii şi apăi vii să ne dai în judecată cu ură multă şi avocaţi. Înţelegi?
– …
– Nu îţi tăiem ziua, nu îţi luăm ziua din concediu, nu te influenţează la bonusul de Crăciun… stai acasă relax şi ne vedem mâine, când se mai topeşte. Acum mă scuzi, mai trebuie să mai sun vreo 6 oameni, te pusic, have a nice day!

23 lovituri, dă-i și tu!