Un Revelion cu năbădăi – partea a II-a

După ce domnişoara se despuiase ca la Costineşti în faţa pâlcului de băieţi pişărcoşi, o întristare fără de seamăn se aşternu peste petrecerea de revelion. Întristare uitată în exact 37 de secunde de la incident, doară n-om sta ca la parastas, ia aduceţi beutura, ai văzut ce ţâţe avea aia, ia pune, bă, maneaua aia a lu’ Salam!

Din delicateţe, şi aflată în plin şoc post-traumatic, domnişoara alese să rămână în cameră, în braţele prietenului ei care-o iubea şi căruia acum nu-i venea a crede ce curvă e lumea. Tocmai prietenii lui să-i facă una ca asta! Linişteşte-te, iubita mea, mâine plecăm înapoi la Cluj şi petrecem continuarea de la Revelion la mine acasă, la căldurică, scoatem o sticlă de vin şi ne uităm la seriale, numai noi doi, şi dimineaţa vom mânca papară şi apoi mergem la mall!

Într-un târziu, după atâta plâns, fata dădu semne de oboseală: experienţa nudului în faţa unei găşti de beţivani se dovedise extenuantă.

– Dragul meu, zise ea, mergi şi distrează-te, eu mă pun la somn, sunt foare obosită.
– Nici nu vreau să îi mai văd în ochi pe nesimţiţii ăia! sforăi nărăvaş prietenul ei iubit.
– Du-te. Nu e vina lor că se vede din curte. E mai bine aşa. Măcar tu mergi şi distrează-te, spuse ea.
– Nu mă duc! Nu merg, spuse el categoric din nou.
– Hai, mergi.
– OK, zise el.

Şi îşi pupă iubita cu tandreţe, îi ură noapte bună, o înveli în pat, stinse lumina, ieşi tiptil din camera lor… şi o luă la sănătoasa în sala unde era cheful!

– Gata, bă, o adormit! Aduceţi-mi bere, repede! Tu, gajică! Hai să dansăm!

Şi o luă la dans pe una din alea două-trei piţipoance de care vă ziceam mai devreme. Care era destul de ameţită şi ea, că doară nu venise la Revelion pentru lecturi urbane.

Şi dă-i şi dansează, şi lumea bea bere şi vin, şi se râde, şi oamenii încep să danseze languros… şi prietenul fetei uită că iubita lui este sus, şi trage un dirty dancing cu piţipoanca de or rămas toţi ca la premiera filmului Avatar! Şi gaşca începe să-i întărâte, şi ei dansează în aplauzele mulţimii ca-n unele scene în care joacă Sharon Stone, şi dintr-o dată se aud nişte paşi pe scări! Pentru că iubita lui cobora să vadă ce-i hărmălaia aia, că nu putea dormi.

Unul dintre petrrecăreţi fuge repede şi blochează uşa.

Fata încearcă uşa – nimic, imposibil de deschis. Ăştia chicoteau ca şoriceii din cameră, se făceau că nu îşi dau seama că cineva încearcă să intre.

Fata forţează uşa – nimic, nici o şansă. Chicotelile continuă.

Într-un final, fata pleacă.

Gaşca aşteaptă să se îndepărteze, apoi toţi masculii dau iarăşi buzna afară la pişu, râzând în hohote.

Prietenul ei râdea cel mai abitir:

– Băăăă! strigă el în noapte. Am făcut răni pă pulă de la astea, băăă!

Şi dintr-o dată se auzi din buda de lemn de afară glasul pierit al prieteni sale, pe care el o credea urcată sus, în cameră:

– Ce-ai zis, Bogdane?????

Povestea s-ar sfârşi aici dacă n-ar avea şi continuare: imaginaţi-vi-l pe Bogdan, îmbătat bine, încercând s-o convingă pe iubita lui că el, de fapt, nu făcuse sex în grup în camera aceea blocată de unul dintre petrecăreţi. Încercaţi să vă imaginaţi cum plângea fata aia şi cum îi scuipa lacrimi că nu-l crede şi că este un porc! Şi apoi mai încercaţi să vă imaginaţi toată gaşca aia de masculi feroce, care tocmai îi văzuseră ţâţele cu o oră mai devreme, bâlbâindu-se, beţi mortal, că nimeni nu făcuse sex în grup în camera aceea blocată de unul dintre petrecăreţi! Încercaţi să vă imaginaţi scena asta, cum încercau ei s-o convingă pe fată şi cît de credibili erau ei.

Şi apoi veţi înţelege de ce, pentru a doua oară în aceeaşi seară, fata aia atâta a plâns că erau cât pe-aci să cheme salvarea, SMURD-ul, pompierii şi elicopterele. Deci de chiar!

14 lovituri, dă-i și tu!