Oamenii care repară România acolo unde România trebuie reparată. Partea I

Citeam acum câteva zile că, dacă ai mâncat trei mese pe zi în ultimele 3 săptămâni, te afli printre cei mai bogaţi 15% oameni de pe planetă.


Așa arată sărăcia

Şi, dacă de bine de rău ai mai avut acasă nişte părinţi care ştiau să se semneze în carnetul tău de note, care te-au trimis la şcoală cu un sandviş în ghiozdan, care te mai şi verificau de teme şi aveau grijă să te speli pe faţă şi pe dinţi înainte de ore, deja ai avut acces la ceva ce mulţi copii romi din comunităţi defavorizate nici măcar nu visează.

Când te naşti sărac nu prea reuşeşti să-ţi păstrezi sănătatea. Şi nici moralul nu te prea ajută. Se zice că pruncii nu au nici o treabă cu sărăcia, că nu-şi dau seama, dar ştim că nu este aşa: într-o copilărie marcată de lipsuri, pruncii nu reuşesc să-şi dezvolte o personalitate normală. Acest lucru, dublat de faptul că săracii satului nu au cum să fie atenţi la ore când au burta goală şi acasă nu are nimeni cine să-i controleze la teme, pentru că părinţii nu ştiu citi, se traduce în rateu social: după câteva clase făcute şi alea vai şi-amar, cea mai la îndemână cale de a pune ceva pe masă ţine de criminalitate şi violenţă.


Știu, mulți am prefera mai degrabă cerul liber

Ce se întâmplă când la televiziuni apar știri despre aceștia? Păi, o sumedenie de oameni jubilează: v-am spus noi, cu ăştia n-ai ce face.

Ce să vă mai zic, nici măcar nu e nevoie ca vreunul să apară la ştiri pentru ca pe politicieni să-i deranjeze că trebuie să împartă avionul cu ei – aşa cum s-a întâmplat zilele trecute.

Și, dacă încerci să explici cuiva povestea asta cu lipsa de şanse, cu mediile defavorizate, cu sărăcia care-i ţine captivi ca într-un sarcofag de plumb, invariabil auzi asta: ia-ţi-i acasă dacă-ţi plac aşa de mult.

OK, nu am putut să-i iau acasă, dar faptul că am făcut un film cu ei se pune?

Din fericire, niște oameni de excepție se luptă zi de zi pe frontul ăsta: pentru copiii romi, pentru sandvişul lor din ghiozdan şi pentru ca aceştia să meargă la şcoală.

Se luptă cu toţi şi este o luptă surdă, grea, ale cărei victorii se câştigă după ani şi ani.

O luptă împotriva tuturor.

Pe de o parte, nu toate autorităţile înţeleg că anumite documente de ajutorare trebuie completate repede, la timp, temeinic. Că anumiţi cetăţeni ai comunei nu au domiciliu, şi atunci ar trebui, cumva, ajutaţi. Că trebuie sprijinite activităţile de integrare cu anchete sociale peste anchete sociale, plus hârţogăraie.

Pe de altă parte, nu toţi concetăţenii majoritari înţeleg că este în interesul lor ca integrarea romilor să aibă loc aşa cum trebuie. Nimeni nu are nevoie de vecini săraci, needucaţi, cu slabe şanse de emancipare şi care nu se pot angaja nicăieri. Şi atunci singura şansă este să-i integrezi. Să-i ajuţi să se ridice.

Şi, în final, nu toţi romii din categoriile sociale defavorizate înţeleg că stilul de viaţă în care se complac – lipsit de perspectivă, în care nu-şi încurajează copiii să meargă la şcoală – este dăunător pe termen lung. Şi, chiar dacă ştiu asta, nu reuşesc mereu să-şi schimbe viaţa. Voi câţi oameni care şi-au schimbat viaţa cunoaşteţi? Eu, de exemplu, ştiu vreo câţiva care s-au lăsat de fumat şi m-au lăsat de-a dreptul perplex cu câtă voinţă au putut avea. Nu cunosc, însă, pe nimeni care să fi reulit să se smulgă din sărăcie și să-și fi schimbat viața 100%, ceea ce face exemplele astea și mai uluitoare.

În postarea următoare am să prezint mai multe cazuri în care Consorțiul HEKS a intervenit pentru ajutorarea şi integrarea copiilor din comunităţile rome defavorizate.

Pentru copii şi pentru viitorul lor.

Şi pentru viitorul nostru.

Proiectul “Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile” a fost implementat în perioada 2013-2018 de Consorţiul format din HEKS/EPER Elveţia (aplicant), HEKS/EPER România, Fundaţia FAER Reghin, Fundaţia Creştină Diakonia Cluj Napoca, alături de partenerii de implementare Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba, Fundaţia Creştină Diakonia Covasna şi Asociaţia Caritas-Asistenţă socială Mureş.

Proiectul este co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă și este implementat în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român prin “Fondul tematic pentru incluziunea romilor şi a altor grupuri vulnerabile”. Mai multe informații puteți găsi aici: www.incluziune-sociala.faer.ro

4 lovituri, dă-i și tu!