10 ani de la cea mai mare catastrofă profesională și personală pe partea de interpretariat
Era fix acum 10 ani. Groparu, care-n viața lui reală are și el o meserie adevărată, era mândru că era traducătorul și interpretul invitat ca tălmaci la conferințele de presă organizate de Polus Center (așa-i spunea pe atunci actualului Vivo Shopping), primul mall din oraș.
Au fost vreo 5-6 evenimente la care m-am descurcat cu brio, zic eu, altfel aș fi făcut un pas în spate: ground breaking ceremony, topping out ceremony, anunțarea chiriașilor și încă câteva sindrofii din astea în care lumea bea șampanie din pahare de plastic și sar toți pe chifteluțele alea bilă adusă de catering. Engleză vorbită cu accente de canadian, de austriac, de englez, de ungur și nu mai știu de care grai, diferite tehnici de interpretare (chuchotage, consecutivă, phrase by phrase, simultană), un Groparu care reușea decent să-și stăpânească emoțiile, deși era învoit de la corporație și deci tot cu ochii pe ceas, per total au ieșit chestii decente, zic eu - limba engleză, între noi fie vorba, este singura chestie pe care o știu pe lumea asta.
Și, după conferința de presă de dimineața (am primit atunci o șpăguță pentru invitați, un Gillette Mach 3 pe care-l folosesc și acuma; dar să știți că i-am schimbat lamele!), urmează seara Marea Lansare.
Marea?
Gigantica Lansare.
Băi, deci urma să vorbesc pentru prima dată în viața mea în fața a 2600 de oameni LE: de fapt se dăduseră 5000 (!) de invitații, și cam fiecare a mai adus pe careva. Atâția erau înregistrați să vină; dar tot românul făcuse cumva să intre prin spate, mai o cunoștință, mai un pretenar la intrare, ce mai, food court-ul era ticsit de lume.…continue reading →