Acţiunea se petrece
într-un sat din Deltă în altă ţară, cu români stresaţi de partea financiară.
Aşadar, două verişoare şi pruncul din dotare merg în vizită la o pensionară italienească putred de bogată şi atâta de bătrână de zici că-i mama lui Neagu Djuvara, dar şi foarte tipică: zgârcită, fumătoare ca un coş de vapor, stafidită şi gălăgioasă şi dinamică, plină de vână şi călăreaţă de scooter şi mereu nemulţumită că pastele nu sunt făcute
al dente. Primind vizita verişoarelor, le serveşte cu un espresso din ăla tare de puteai ajunge la chinezi dacă-ţi pica un picur pe duşumea, plus un pahar cu apă, plus un suc de portocale italieneşti originale 100% importate din Tunisia, şi se aştern fetele pe bârfit. …
continue reading →