Cumnatul şi cumnata soru-mii sunt nemţi get-beget: se cunosc din liceu, dar abia pe la 38 de ani s-au cununat (nemţii se tem de căsătorie ca de războaie mondiale, urma să aflu eu).

Sabine lucrează pentru Crucea Roşie şi pentru serviciile sociale din locomotiva Uniunii Europene, iar Christian este notar şi avocat şi stă cu curu’ pe un purcoi de bani. Dar lucrurile nu au fost mereu aşa: până pe la 30 de ani, Christian făcea doctoratul în Drept şi nu avea bani nici măcar să-şi cumpere o pereche de chiloţi fără să facă foame o săptămână întreagă. Dar după ce şi-a luat doctoratul şi au început să curgă (la data aceea) mărcile, ambele familii or sărit cu gura pe ei: că tre’ să vă însuraţi, să faceţi copii, că nu se mai poate aşa, că sunteţi mari şi nu doctoratul, ci copiii vă vor aduce o cană de apă pe patul de moarte etc (sper că replicile astea transfrontaliere le-aţi halit şi voi; că io am mâncat la ele de m-am îngrăşat 12 kile la vremea mea).

Ca să scape de gura neamurilor, Christian şi Sabine au călătorit lumea largă de fiecare dată când li s-a arătat ocazia (şi la avocaţii nemţi li se cam arată; vă rog frumos să mă credeţi pe cuvânt). Au stat 2 ani în Australia, au văzut Asia, America de Sud, au făcut şi o haiducie în State (aşa cum visez să fac şi eu): şi-au cumpărat o rulotă şi au vizitat în 6 săptămâni tot ce era de vizitat acolo, deci ce mai! Erau doi îndrăgostiţi nemţi, banul venea, lumea era a lor, ce mai conta dacă sunt însuraţi sau nu.

Într-o vară au dat o tură lungă prin Africa, care-i aştepta fierbinte şi neagră ca cafeaua, cu exotismul şi malariile ei. Nu mai ţin minte ce ţări au vizitat; dar după vreo două săptămâni au prins o după-masă liberă într-un cartier mai mărginaş şi au intrat într-o poştă să trimită vederi la neamurile lor germane, de genul “Multe salutări din frumoasa staţiune Shidyab el Mubasa, unde timpul este foarte frumos şi ne simţim foarte bine”. Şi, cum stăteau ei aşa liniştiţi într-un colţ, s-a produs inevitabilul.

O camionetă a oprit cu scrâşnet de frâne în faţa poştei, iar din ea au curs vreo 4 gealaţi îmbrăcaţi în Kalashnikoave şi încă vreo 4 child soldiers – cu macete rotitoare deasupra capului ca nişte pale de elicopter. Au dat uşa de perete, au răcnit ceva în limba lor – şi toată lumea, inclusiv cei doi nemţi blonzi ca păpădiile, s-au aruncat la podea tremurînd ca spicele de (mânci, calule) ovăz în bătaia vântului.

După ce le-au captat atenţia, cei patru rebeli şi cei patru mini-rebeli au purces la o percheziţie foarte amănunţită a fiecăruia din oficiul poştal. Bijuterii, lănţişoare, ceasuri, camere foto, paşapoarte, bani, portofele – absolut orice avea cât de cât valoare. Şi nu s-au oprit aici.

Le-au luat celor doi nemţi cheile de la hotel şi au fugit cu ele unde erau cazaţi, şi le-au golit camerele. Complet. Şi nu s-au oprit aici.

I-au încărcat pe amândoi în camionete, claie peste grămadă (erau singurii turişti din oficiul poştal) şi i-or dus câteva zeci de kilometri adânc în junglă. Deci adânc de tot. Şi nu s-au oprit aici.

Acolo nu le-au făcut nimic; dar le-au zis: ciusi, pa, sunteţi pe cont propriu. Grijă mare la crocodili, hipopotami, lei, leoparzi, scorpioni, Black Mamba, gheparzi, rechini, hiene, şacali, vipere şi la cursul de la casele de schimb valutar, să nu vă luaţi ţeapă.

Şi nu s-au oprit aici: au plecat şi i-au lăsat. Numai ei doi, în jungla ecuatorială.

Doi nemţi blonzi, cu obrazul subţire, crescuţi cu papa de la hipermarket, înainte de serialele cu Bear Grylls (Bear, zis Pişu), singuri în calea tuturor lighioanelor imaginabile ale Pământului (mai puţin urşi şi soacre, care erau cuminţi, în Germania). Ce Teufel să facă?

După ce s-au săturat de plâns, au pornit amândoi pe o vale de râu, încercînd să nu prea moară în gheare de jivină africană. Şi au tot mers aşa cale de două zile prin junglă şi şi-au zdrenţuit hainele şi şi-au rupt încălţările şi şi-au stricat coafurile, şi au beut apă cu mâl cu pipi de gazelă Thmoson şi au mâncat fructe cu ţepi, cu gust înecăcios.

Şi, la finalul celei de-a doua zile, Christian a cedat nervos şi i-a zis lui Sabine, cu voce tremurândă:

– Dacă scăpăm cu viaţă din încercarea asta te iau de nevastă.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 32 comments

  1. Ciprian Andronache Reply

    Ai scos in evidenta ca noi barbatii NU putem fara ale noastre comori “femei” si ca suntem foarte slabi fara ele si ca mereu avem nevoie de ele sa fim puternici. Hai merci ! Esti insurat sau urmeaza, altfel nu paraseai tabara noastra, a barbatilor ! 🙂 Cius!

  2. Ciprian Andronache Reply

    Eh:) normal sa-ti zica asa, nu cumva sa-ti treaca prin cap sa faci “vreo schema” :). Va urez casa de piatra, fericire si intelegere in cuplu, multi copii, sanatate!

  3. Ciprian Andronache Reply

    Multumesc pt urari, insa deocamdata sunt “burlac” 🙂
    P.S. Si-mi place la nebunie! Dar recunosc ca vreau o fetita mica mica carliontata si alintata care sa-mi zica “tati” ! 🙂

  4. Cougar Reply

    deci, muierea, care avea acces la banii bărbatului cum el însuşi nu avea acces, s-a prins că ăsta e greu de însurat. şi, cum tenacea răbdare nemţească depăşeşte toate stavilele, n-a avut decât să-l manevreze subversiv, pe parcursul a mulţi ani. l-a dedulcit la călătorii, l-a dus în africa, i-a plătit pe ăia cu ak-47-urile şi a înscenat toată afacerea. pun pariu că, atunci când el dormea tremurând de spaimă şi malarie în mijlocul junglei, ea se ducea în spatele unui copac unde erau băieţii de mai devreme, din benzinărie, care o aşteptau cu sandwich-uri.

  5. Offline Coach Reply

    Te rog să îl întrebi pe Christian DE UNDE și-a luat Doctoratul ală și să îmi spui și mie, te rog. Vreau și eu două, dar mă mulțumesc și cu unu dacă nunse poate. Da’ să fie unul din care curg Euro, nu mărci!

  6. Wasserman Reply

    Deci, ca avocat la inceputu lu 90, marcile curgea daca te ocupai de dosare de adoptii. Doctoratu putea sa asteapta linistit, iar de notariat se ocupa fraierii care nu stia meserie.
    Posibil ca la nemti sa fi fost altfel, totusi. Mai ales marcile.

  7. mixy Reply

    deci d-aia se însoară așa repede ăia care trăiesc din alocații de copii în jungla RO !

  8. Eni Reply

    De luat, sigur s’o luat. Dar cum a scapat din jungla omul care mai mult decat carte nu stie? Sau poate stie fata, de’aia i’a promis, sa’l scoata de la necaz 😀

  9. viermar Reply

    Ich gehe zu Afrika und die Untermensch mi-au furat alles bijuterii und tzoale und Euro. Kaput!!!
    De ce studieren so manny years?!!! Ich verstehe nicht!!!

  10. cristi Timisoara Reply

    De obicei atunci cand incepem sa ne plictisim ne insuram

  11. Narcis Reply

    Gropare: mare maestru de ceremonie 🙂
    Christian: mesaj pentru rapitorii lor. Boys, come back you forgot my wife with me :((. WTF 🙂

  12. Narcis Reply

    Gropare: mare maestru de ceremonie 🙂
    Christian: mesaj pentru rapitorii lor cand ajunge in Germania. Boys, come back you forgot my wife with me :(. WTF 🙂

  13. Ioana Reply

    Si zici ca dupa ce a cerut-o si dupa ce au scapat de acolo l-au gasit pe Bear Grills si i-au vandut un pont de serial misto?

  14. Bia Reply

    Si după ce au scăpat el i-a zis: ‘What happend in the Jungle, stays in the Jungle!” 😀

  15. boierul barba Reply

    Eu zic ca nenorocitul si-a tras-o din cauza soacrei . Banuiesc ca hoasca prin filiera somaleza si-a infiltrat niscaiva colorati racolati din vremea cand slujea la consulatul german din Somaliland si i-a pus sa-i sperie berbantul ce muncea la patlagica fiicei. Parerea mea !

Leave a Comment

Your email address will not be published.