Doar din ultimele zile, da?

  • Gura de sub smocul de fân de la conducerea guvernului ar fi putut să le citească de pe hârtiuță preacinstitelor fețe europenești că da, băi, dăm șpagă, așa-i românul, și oricât vom mări salariile tot nu ne vom dezvăța ——— în schimb, a ales să mintă scrofulos, cum face ea de obicei, că mita e de fapt răsplată;
  • Păpușarul șef al țării și totodată cel mai urât dintre pământeni ar fi putut zice, pe sub mustață, băi, doftorilor, ia dați-mi voi un cocktail de analgezice pentru cai, că vreau să merg să-i înfrunt bărbătește pe judecătorii statului paralel care-mi vor pielea-n băț pentru că doresc binele României ——— în schimb, s-a retras într-o clinică privată și acum se uită pe DIVA la Anatomia lui Grey în timp ce se scurmă cu unghia de la degetul mic între dinți;
  • Partidul constituit pe criterii etnice UDMR ar fi putut declara că au făcut o nemernicie să sufle de ani de zile în saxofonul dezacordat al autonomiei teritoriale pe criterii etnice, o temă sensibilă (care trezește zombie vadimiști din cimitire) și complet inutilă ——— în schimb, au declarat că România e nașpa că nu le dă, dom’ne, șansa de a rămâne săraci și în autonomie, nu numai în Românie;
  • Președintele patriei ar fi putut prezenta un plan bine pus la punct cu ce are de gând să facă în următoarele luni pentru a ne scăpa de corupții și penalii care s-au cotoțat (prin vot) în fruntea statului ——— în schimb, ne-a spus că e aproape hotărât să înceapă să se gândească la așa ceva, aproape că are un plan pe care aproape că-l va pune în aplicare,
    și, la final,
  • Într-unul din orașele mici ale României, acum o umbră a fostei glorii după ce fabricile comuniste s-au închis, jumătate din populație a emigrat, iar primăria ținută de pesediști de zeci de ani nu a făcut mai nimic pentru cetățenii ei, un nemulțumit nefericit s-a gândit să scrie pe perete mesajul că Iohannis e nazist ——— în schimb, i-a ieșit svastica asta atâta de năcăjită, că mi-am lărgit buricul de râs când am văzut-o :)))))))))))

Dacă era o firmă, România s-ar fi numit Atât S-a Putut SRL.

Care nume, vă vine sau nu să credeți, există ca denumire de companie.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 15 comments

  1. Atti Reply

    Chiar Gropare, atât s-a putut. De restul nu mă leg, doar de punctul trei. Vezi tu, e greu când dai din auzite și nu citești proiectul de lege, dar na, atât se poate câteodată.

    Pe lângă multe și mărunte, partidul ăla pe criterii etnice (cel mai politic partid dintre toate), a cerut o chestie măruntă, știi tu, o bagatelă propriu zis – includerea în lege a declarației de la Alba Iulia. Știi tu, declarația aia minoră care pune baza sereleului actual, declarație ignorată de toți, de la Brătianu până la rege.

    Iar restul partidelor, într-un rar moment de unitate, au votat contra, indiferent de culoarea ipotetic politică. Cum zici tu Gropare, atât s-a putut.

    • Groparu Nemernic Reply

      Ce ne facem, Atti, scoatem la lumină scheleți de 100 de ani? Schimbă asta ceva? E ceva ce minoritatea și-ar dori să aibă și nu are? Că partidul ăsta mi se pare că-și ține votanții în ignoranță și tensiune interetnică perpetuă; declarații belicoase am tot văzut de la ei, dar ceva constructiv mai rar.
      Și românul e sensibil la declarații belicoase, știi doar.

      • Atti

        Tulai, perfect! Asta inseamna ca nu mai avem nevoie nici de Centenar, nici de cacaflexul de aer cald si defilare de 1 Decembrie. Vorba aia, 100 de ani, au trecut, ancient history, nu merita sa scoatem la lumina 😀

        Nope, Gropare, nu e chiar asa. Asta cu tensiunea si ignoranta deja a devenit o memă, ușor de scos la bătaie că românul e sensibil la așa ceva. Sunt acolo destule constructive, în principal lecția de partid în sine, de jucător politic abil, care face cum face, o felie azi, o felie mâine, dar nu se lasă de proiecte.

        Aici e un exemplu clasic de bule care nu comunică și în care tu ești în dezavantaj clar – cât timp eu mă pot mișca în ambele, tu ești obligat să îți culegi informațiile second-hand, cu toate problemele ce decurg din asta. Ai răbdare o secundă să îți explic care era faza cu proiectul actual respins.

        Era legat în mod special de HG1157/2001, care se referă la modul în care se pot afișa alte însemne (steme, steaguri, etc), decât cele ale SRL .RO. Na, acolo este un mic pasaj, care zice că o comunitate care are reprezentație si organizație națională, poate să folosească aceste însemne la evenimentele organizate. Doar că prefecții numiți de guvern sunt niște sule, care cum văd un tricolor care Doamne-feri, nu e roșu-galben-și-albastru, instant scot procesul verbal cu 10 mii amendă. Ce o zis răii ăștia de la Udéméré: no stai așa, dacă nu vă respectați legea recentă, hai să o băgăm pe aia din actul constitutiv, poate de aia vă doare mai mult.

        Evident, proiect respins în Camere, după care ghici ce urmează? Merge frumos partidul cu jalba-n proțap la Europa, cu legea-n mână, de unde peste doi-trei ani de rahaturi juridice, va veni judecata – alo, sereleul .ro, ia faceți bine de respectați legea 🙂

        Aici e diferența – jocul pe termen lung. Acum o sută de ani, .ro avea pe lângă norocul istoric și niște politicieni extrem de abili (chiar dacă nu cinstiți) care știau să joace pe termen lung, iar pe partea noastră (.hu / .trans) aveam doar niște Dăncile, care în afară să se bată cu cărămida-n piept nu știau nimic. Acum, e un pic invers.

        Vezi tu, aici e păcatul suprem – să avem două bule suprapuse care nu povestesc una cu alta și tot timpul să avem politicieni de calibru diferit. Ghinion, atât s-a putut 🙂

      • Groparu Nemernic

        Toată tevatura aia cu steagul secuiesc mi se pare trasă de păr, la o simplă fluturare toată țara ia foc. E tradițional, e secular, ține de identitatea oamenilor șamd.
        Pe de altă parte, reprezentanții comunității au plantat dintr-o dată năframa pe instituțiile oficiale (destul de ilegal) și apoi au început să se plângă că-s persecutați. Zero pregătire, zero explicații, au scurmat cu bățul în rahatul naționalist și apoi se miră că pute.
        Aplaud orice măsură luată de UDMR pentru comunitatea lor. Învățământ și administrație în limba maternă etc.
        În schimb nu pot spune că nu mă irită discursul și anumite gesturi menite expres ca să semene zâzanie. Gen declarația de 1 Decembrie, cu sau fără paradă militară (”noi, ungurii, n-avem nimic de sărbătorit”). Wtf, dude?
        Iar despre bule – mă bucur că unii mai ies din a lor și mai dau explicații în ale altora. Gen, cum ai făcut tu amu 🙂

  2. Atti Reply

    Aaaa, Gropare, dar nu era vorba strict de steagul secuiesc, ci de ăla roșu-alb-verde pe orizontală 🙂 Și nici măcar de pus pe instituții, ci pe stâlpi, etc.

    Aia cu discursul de zânzanie e o chestie relativ simplă. La un moment dat, mare meci de fotbal, pierdut pe teren dar câștigat la masa verde de sereleu (apropo, politicieni extraordinar de abili). După care promisiuni, declarații, diverse discuții, ca la orice campionat balcanic 😛

    Rezultatul e unul dat, victoria certă, pe care o respectăm, dar nu ne cere să mă bucur de ea. Întelegi nuanța? O

    Na, imediat după meci, intelighenția ardeleană, indiferent de nație (că oricum, beau și f*teau împreună, la propriu, ai putea scrie zeci de cărți despre cum încercau să facă ăștia echilibristică între două capitale la fel de imbecile), și-a pus problema: băi copii, na amu ce ne facem?

    Era unul Kós Károly, un arhitect, scriitor, doxă omul, care știa discuta cu toți (de la Slavici până la Maniu) și a zis așa: rolul nostru e să construim comunități, nu să ne plângem, indiferent de care capitală vremelnică decide să ne ignore. Copy-paste de pe wiki .ro (transilvanism):

    ****
    Károly Kós în 1921 scria că “putem să ștergem definitiv lacrimile de pe obrazi, o poartă s-a închis definitiv”. El deja atunci era conștient, că revizionismul maghiar nu are nici un sens și doliul național este patetic și non – sens. “Dar stiu: trebuie să reîncepem munca cea grea”. El, în loc de doliu, luptă și dușmănie propune o soluție mult mai pașnică și europeană: colaborare, coviețuire și păstrarea identitătii culturală – națională într-un mod, prin care nimeni nu jignește pe celălalt. “Trebuie să muncim, dacă dorim să trăim – și noi dorim să trăim, așa că vom munci!”. Spune el cu un optimism rar văzut în presa maghiară din anii 20.El spune, că nu are nici un sens să fim supărați, să adâncim sau aprofundâm ura și diferențele ci mai degrabă, să muncim pentru “noi bastioane”, pentru o nouă identitate: transilvanismul.
    ****

    Dacă vrei picanterii și povești despre cum încercau intelectualii ardeleni de ambele nații, încă de prin 1880 să zică, băi tovarăși din capitală, de nu vă reveniți, noi plecăm în p*lă cu satelitul, că nu vă mai suportăm, te cer de la nevastă și te duc la bere 😀

    Cum ziceam, tâmpenia a rămas la fel, s-a schimbat doar secolul și capitala.

    • alunelu Reply

      Ce treabă are steagul roșu-alb-verde cu legea pe care o citezi?
      “o comunitate care are reprezentație si organizație națională, poate să folosească aceste însemne la evenimentele organizate.”
      “Comunitatea” nu e Ungaria, sa îi arborezi steagul. Steagul ținutului secuiesc? Steagul maghiarilor din Bihor (dacă au așa ceva)? Be my guest. La evenimente, nu pe instituții.

  3. alunelu Reply

    Draga Atti, cum ar fi fost sa facem lege din toata declaratia de la Alba Iulia?
    Uite aici o prevedere care ar arunca in aer stabilitatea in regiune: “Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre”. Cam pana la Szeged, Novi Sad etc.

    • Atti Reply

      Am zis eu că nu e o chestie oportunistă de manevră? Relax, în caz că nu observi fac mișto de toți, sunt perfect conștient că haznaua e comună și toți ne bălăcim în ea.

  4. Alin Reply

    Sau doar il face zionist. Ca aia inseamna simbolul. Numai ca la cat e de anti-semit omul, o da serios in bara caracterizarea

    • Groparu Nemernic Reply

      Ce te face să zici că e antisemit Joha’? Că-n afară de exprimarea aia cu ”Dăncilă face pact cu evreii” nu-mi amintesc de ceva care te-ar face să-l numeșt așa.

Leave a Comment

Your email address will not be published.