N-aşaaaa.

Deci am pornit în weekend, după întâlnirea cu reprezentanţii RMGC (alt subiect de postare, ştiu), către Cabana Moţilor de la Mărişel. Mărişel este cea mai lungă comună din Europa, aşa zice Ştefan Teişanu, de unde deducem că el se ştie cu mărimile. Pentru că după plăcuţa de intrare în sat, frate, tot urci şi urci! Şi urci şi urci de zici că trebuie să sui în rai; şi aproape că ajungi în rai, atâta-i de fain acolo.

Rai înseamnă şi că ajungi în crucea soarelui, deasupra norilor, la început de miezul zilei; şi nici nu ajungi bine, că eşti întâmpinat cu crihane de pită cu jumeri, untură şi pateu de ficat, deci nu porcării de hypermarşeu, ci făcături în casă; şi maţele mi-au făcut samba în burtă de bucurie când am putut strochi tăt cu niţică pălincă de-a casei. Numa’ niţică, fincă nu vroiam să pierd ziua ceea! Plus că nu vrem să băgăm bunătate de Gropărel în comă alcoolică din respiraţia lu’ tata.

Gaşca veselă:

– după cum ziceam, Ștefan adunătorul-culegătorul de bloggeri Teișanu, cel care a înscenat lovitura de weekendul ăsta;
Ștefan fă-sex-cu-şefu’ Murgeanu, aflat în vizită fulger la Cluj şi participant la vanghelionul nostru;
– Ştefan-cel-Mare – pe ăsta l-am văzut numai eu, după o scurtă halucinaţie de la vinul casei; dar a plecat repede, nu a stat;
Lorand nimfa-pădurii Minyo, căruia eu îi spun şi Roland, şi când îi zic aşa nimeni nu se prinde care-i faza cu vocalele astea l şi r, că de-aia japonezii zic presidential erections în loc de presidential elections;
Sigina cea galbenă, fată faină care sper să nu se supere pe mine că la un moment dat am cedat psihic si nu am mai vrut sa-i urmaresc cele 40 de milioane de twituri pe Twitter pe oră, pentru că viaţa e, totuşi, prea scurtă;
Dragoș om-de-bază Mone, care este om de bază; şi pescar, dacă mai ţineţi minte;
Alma care vorbeşte mult-mult-mult; dar în sinea ei; ceea ce o ridică în ochii Groparului, că nu are gura spurcată ca a mea;
Psaico, care este el psaico-psaico;
Teo, care este ea Teo-Teo;
Vlad și Victoria, care ea Victoria a vrut să mi-l fure pe Gropărel şi să fugă cu el în lumea largă, noroc că o smucit-o Vlad bine, că el e mai ilariant, aşa;
– MESERIAŞUL de bucătar Bogdan; Bogdan, zis Guiaş; Bogdan, zis multe nume şi pronume;
– Farmacia inimii Catena, pentru că s-a chefuit la greu;
+
– veniţii de weekend Dan și Lili (familia Ciulea), Injineru, Miruna, Claudiu, Vlad-Cool-KooKooL și Cami, Robert, Bogdan și Miki
+
– surpriza emisiunii, fam. Gaben de la Baia Mare, care tocmai terminaseră cu Tuberman şi care nu s-au putut abţine să nu vină 200 de km şi să ne facă să ne râdem cu muci, încărcaţi cu eugenii
+
– cu voia dvs, ultimii pe listă, un prunc mortal, cea mai supusă şi blândă nievastă din lume şi eu, care sunt nişte blogger. Nu-mi mai dau link, mă cunoaşteţi oricum.

După ce am halit porceşte – eu – şi am stins deţu’ de palincă cu vreo 16 pahare de sirop de casă şi de merişoare şi afine şi alte chestii care cresc prin munţii de la Mărişel, Sebi, tartorul pensiunii, ni l-a luat puţin în leasing pe Gropărel şi s-a jucat cu Haiduc, un pechinez de vreo 11 luni, aveţi aici o poză chiar înainte de ca Haiduc să-i aplice Gropărelului o limbuţă de 4 kilometri peste ochi, că i-o fost drag de el, şi Gropărelul, spre marea mea satisfacţie, nu a zbierat ca atunci când îl iau eu în braţe.

Clar că au urmat dezinfectări peste ochi, că e bine să fereşti copiii de 7 luni de limbi câineşti.

Am pornit apoi în peregrinaj cu căruţele până la muzeul din localitate:
01 In caruta la Cabana Motilor

Vezi mai multe video din calatorii
, unde am văzut frumuseţea asta:

Cu icoane la bord, da?

Apoi au urmat discuţii despre tăt felu’. Despre războaie de ţesut şi tăt felu’.

 

02 Razboiul de tesut

Vezi mai multe video din calatorii
03 Prezentare de costum popular

Vezi mai multe video din calatorii

Apoi am văzut asta, şi nostalgicul comunisto-fascisto-capitalist din mine s-a bucurat!

Când am terminat cu aiestea, fuga-fuguţa unde se vede valea mai abitir! Şi ne-am uitat la hău! Şi apoi Gropărelu o zis nişte chestii care încep cu UAAAAAA, şi o trebuit să fugim dirept la Cabana Moţilor, să halească şi noi să ne apucăm de făcut guiaş.

De la aceasta îndeletnicire m-am sustras în modul cel mai mizerabil cu putinţă, aducând argumente superflue, gen că trebe să stau cu băiatu’ lu’ tata (care băiat refuza cu obstinaţie să doarmă). Numai de la haleală nu m-am sustras, că aşa-s io, nimeni nu e perfect. Noroc că guiaşul era pe mâini bune, că Beşliu d-aia-i vegetarian! Să-şi lingă toţi furculiţele şi să facă băiatu’ trafic! Daţi click aici!

La un moment dat am plecat cu Gropărelul să-l schimb, şi în procesul schimbării  de pempărşi o făcut un pişu vesel peste mâneca hainei mele de armata germană, luată din flohmarkt din Jermanica cu 1 (ein) euro (oiro). Asta nu o mai ştie nimeni, da’ aproape am plâns de nervi, că mi-i dragă haina. Dar ştiţi ce m-o făcut să cedez psihic? Vă zic io: mai pe seară, o trecut un peizan cu lemne furate din codru şi avea o haină de armata germană EXACT ca a mea. Deci EXACT-EXACT. Şi io care credeam că-i unicat, că numai eu şi armata germană mai avem aşa ceva!

Seara am făcut foc de tabără şi ne-am distrat cu niebunii ăştia de bloggeri, care nu-s ei foarte normali şi ar trebui instituţionalizaţi. Înainte de asta am halit ca porcii, iară.

După care am cumpărat rezervă de beutură, şi nu ne-am lăsat până nu am dovedit stacanele de vin, asta ca să se ştie că io-s foarte zgârcit la faza asta, nu arunc cu banii aiurea.

A doua zi am halit iară ca porcii un mic dejun cu păpărada anului, aşa de mult mi-o plăcut!

Şi am fugit la Beliş cu maşinile ca să ne uităm la lacul meu preferat de munte, alături de Lacul Avrig din Făgăraş (Făgăraş munţii, nu oraşul!).

Beliş ţinea cură de slăbire. Dar nouă nu ne-o păsat! Că toată gaşca o fost numai o voie bună şi-un dezmăţ! Vorba aia: #dinMarisel.

Şi la întoarcere ne-am făcut de cap cu niscai zamă de carrrrrne cu clătite cu carrrrne bajocorite cu smântână adevărată, nu Napolapţi! Şi să ne fi auzit numa’ cum gemeam dupa aia şi după desertul din budincă ungurească… şi cum zburau nasturii de la şliţ prin ograda omului, de zici că erau gloanţe-n în Bosnia…

Şi n-am prea avut chef să ne cărăm către căşi, că în oraş există chestii gen rate, servicii, şefi şi vecini manelişti. Dar uneori nu e cum vrea bloggeru’!

Ca răzbunare că trebuie să plecăm, nu m-am răbdat şi am lăsat vreo 40 de pempărşi de la Gropărel în toaleta din cameră. De noroc, cică.

Nu era vina lor, da’ cineva tot trebuie să plătească! Plus că bloggerii nu fac duş, şi ceva trebuia să se întâmple şi-n baia aia, ca să am şi eu ce povesti.

Amu pe de-a serioaselea:

1. Cazare – 5 stele. Curat, fain, lună, miroase a lemn. Şi NU ESTE TV ÎN CAMERĂ, ceea ce denotă nişte curaj din partea proprietarului, zic eu.
2. Potol – Doamne-fereşte. Dacă ar mânca arabii cu evreii din cisiordania şi palestina şi teritoriile ocupate şi fâşia gaza, dezastru ce s-ar împrieteni dupa aia! Mâncarea aia îţi lipeşte un zâmbet pe faţă. rrrrr…. carrrrneeee…rrrrrrr!
3. Trinkăneală: bere de o groază de soiuri, iar vinul casei nu îţi dă dureri de cap a doua zi. Asta am probat-o eu însumi! Pălinca – merge cu haleala aia de parcă-i sex plăcut la tine-n burtă.
4. Drumul – aproape de Cluj, vezi vreo trei lacuri de acumulare între munţi, şi dacă ignori găurile (se lucra la drum când am trecut noi) nu mai este o problemă.
5. Gazdele – cei mai răbdători chineji bătrâni care scriu pe bob de orez ar face cu nervii lângă Sebi. Numa’ io ce l-am tot frecat, că la copil mic şi blogger setos îţi trebuie chestii, nu glumă.
6. Daca vreti alte chestii, consultati pagina de oferte a Cabanei. Atat.
7. Mai e ceva de zis? A, da: MULŢUMIIIM, ŞTEFAN TEIŞĂNESCU!

PS: Mâine vă scriu unde mă duc weekendul următor. Grea viaţa de blogger! Grea-grea…

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 14 comments

  1. mimiblonda Reply

    Da, foarte frumos! Ma, da cum ai gandit tu ca esti singuru care are haina de SS-ist? L-ai uitat pe Mazare?

  2. GabeLBz Reply

    Sa stric surpriza aia cu unde te duci w/e urmator? 😀

  3. Groparu Reply

    @ katairobi: dap! Tu ai fost ungurul desemnat. Si mult bine ne-ai facut!
    @ BabelLBZ: nu le zi ca plec in Amsterdaaaam!

  4. sigina Reply

    si ce daca, daca tu nu ma urmaresti, eu te urmaresc! 👿 😆 lasa, radu, ca te am pe mess, pe facebook, blog … 🙂 pisti tăt 🙂 imi place ultima poza, aia cu coltul din baie din cabana si cu scutecu 😀

  5. Groparu Reply

    @ sigina: deci ala nu o mai incaput in coş, oricât de mult m-am suit pe el cu picioarele! Deci deloc…

  6. katairobi Reply

    @groparu: poate ar trebui sa-ncep sa fac un blog de culinare in limba maghiara:)) ca tot e la moda

  7. omu' muncii Reply

    cre ca o fost tare fain pe acolo,am ajuns si ieu da numa odata pana acum. si la Belis e tot asa de rece apa ca si la Avrig? ca am ramas o perioada buna fara…….

  8. Groparu Reply

    @ omu muncii: la Avrig nu e apa, e o solutie care se incalzeste cu azot lichid!
    La Belis faceam baie intr-o vreme in fiecare an. La Avrig mai greu 🙂

Leave a Reply to sigina Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *