V-am spus şi vă repet: nordul României nu e România
La o şcoală din Nordul sălbatec, da? Deci da? Şi ei sunt ai noştri; ba, poate noi suntem ai lor mai mult decât ei ai noştri.
Învăţătoarea le spune elevilor:
– Bun, cine-mi poate face o propoziţie cu verbul “a cumpăra”?
Din spate, se rădică o mână; singura. Învăţătoarea cedează:
– Zi tu, Ion!
(în Maramu’, de exemplu, pe toţi băieţii îi cheamă – original, de altfel – Ion; şi ăsta nu era Ionul ăla bun).
Ion se rădică, curajos ca Pintea în faţa invadatorului austro-ungar, şi declamă:
– Am cumporat o zighere ghe lictări!!!!
Învăţătoarea încercă – şi reuşi – să nu facă infarct prea tare; mai ales că aştepta o inspecţie de grad, şi ştia că urmează să-şi încaseze penalizări ca de la FMI pentru asemena regionalisme; aşa că se găsi datoare să corijeze micul derapaj al elevului:
– Mă ficior… io asta v-am tot zis ghe 4 ani încoaci: fără graiuri străine! Nu voroghiţi ca acasă! Voi trebuie să duceţi mai departe graiul nostru strămoşesc, ăla literar, curat, pentru care au suferit apostolii limbii române, cum vorbesc amambasadorii graiului nostru strămoşesc… cum este Andreea Esca… hai, reforrmulează! Te rog eu, reformulează!
Coconul stătu oleacă şi se gândi preţ de o secundă; apoi, fericit de alternativă, izbucni, plin de fericire:
– Apăi am cumporat o vighere ghe sămătişă!!!!
traducerea please 😉
Poţi traduce şi pentru locuitorii din centrul ţării şi pentru Ausländeri? :))
din putinele mele cunostinte, samatisa e branza de vaci ,iar lictar (nu licteri ca in text) e magiun. Vighere/zighere o fi corespondentul lui “o leaca” din Moldova?
Vighere la buna la tara e galeata 🙂
Io zic sa sedeti blanzi si s-asteptati filmu’, ca nu mere cu gugal transleit si numa’ ne facem de toata minunea. 😀
@Cami G. de la frumoasele vacante in Maramu mi se trage bruma de “stiinta”
O cumparat o vadrã de brânzã dulce.
Ma, omu’ o vorbit chistas romaneste si meighis nu l-ati inteles?
Încerc să îmi storc creierii: o vadră de prune și un litru de lapte acru?
English please! 😀 Koszi, Kulcsy! In rest, nu stiu care, ce vorbiti acolo. 😀
@florescul-e, baftosule, care esti! 😀 Nici n-am curaj sa pronunt cuvantul vacanta, ca-mi dispar bani de pe card. 😀
Sămătișă = lapte acru = un fel de chefir natural = lapte dulce nefiert lasat in plata Domnului pana se acreste 😀
Pentru tălmăciri neaoşe… consultati dictionarul… 😉
http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=4a5d0c96f76c7a31a70462e8da0edf6bd9715111
Toate cele bune…
Saracul pruncul cela, risca sa moara de foame nevinovat daca cere asa de mancare IN AFARA JUDETULUI LUI 😆
a da, vighere vine din ungurescul vedér care inseamna galeata 😉
Saracul copil daca nu invata “limba oficiala” o sa ajunga ca italienii din nord cu italienii din sud, sa nu se inteleaga cu nimeni cand o pleca in vacanta in alte zone geografice.
O galeata de smantana. Asa ii zicea si in satul bunicului meu. 🙂
Las că din nefericire o să înveţe fie italiană, fie engleză, fie altă limbă şi n-o muri de foame fiindcă n-o să mai aibă cui să ceară-n limba lui nici găleata, nici smântâna.
Ăst copil e genul care poa` să înveţe olandeza fără profesor într-o săptămână. 😯
No dara! La maicuta in sat sa zice veghera! Deci care-i problema? Da’ pe mine m-o debusolat total legea lui Arhimede spusa de o colega din Bihor:“Un lucru cioflincat intr-un tau pociomostaste hapt atata apa pont cat ii tarhetu’ lui.”
Haaaaaaaaaaaaaaaaaaa?! 😯
imi poate spune si mie ce însamna pociomostaste dîn lege ???!! va rog io!!
varianta: O chiatră știuflecată în apă chierde din terhetiul ei pont-terhetiul apei de subt chiatra știuflecată.
mă, da bunicile voastre chiar aveau găleţi cu smântână?
Gropare dar crezi ca in mintea pruncilor pe care ii consideram congelati in traditii si neologisme si in pericol de a muri de foame inafara limitelor lor cognoscibile, de le vom zice ca suntem mai evoluati si mai cool sau hipsteri vom apare ca luminatori de descalecat cultural ????
Nu prieteni … !, consevatorismul in traditii isi pastreaza prin limbaj autencticitatea chiar daca-i mai greu digerabil. Poate sunt agasant prin observatia aceasta dar la noi in Bucovina exista o importanta pondere a unor arhaisme de sorginte germana de pe filiera austroungara si asta alaturat unor componente culturale de aceeasi origine , ne individualizeaza fata de restul Moldovei.
Din aceste motive gandesc ca la o analiza pe text s-ar putea ca in arealul transilvan dialectul romanesc mai bine conservat sa fie cel din nord asa ca da-mi voie sa nu fiu de aord cu titlul postarii dumitale .
Ca vorba celor din nord suna pitoresc asta e indiscutabil , ca sunt mici “dialecte” de cuvinte utilizate frecvent in comunitati cu mai putina circulatie culturala e la fel de adevarat , dar poate aceste caracteristici le dau valoarea si rezistenta la noxe.
Oricum eu prefer aceste neologisme si arhaisme, pronutarilor si formularilor cu pretntii de modernism care cu concursul darnic al mijloacelor media ,stalcesc si mutileaza incet si iremediabil limba romana.
…. “no ! ma , bine-i asta or ba ?”
Szakáll Grof, fiacskám nem jó.
“Poate sunt agasant prin observatia aceasta dar la noi in Bucovina exista o importanta pondere a unor arhaisme de sorginte germana de pe filiera austroungara si asta alaturat unor componente culturale de aceeasi origine , ne individualizeaza fata de restul Moldovei.”
no, nu zau, cocon
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gyula_de_Giulești
so, ciorile borate din sud sa-si ia jetile de pe noi
Moldova, Bucovina, Basarabia E Maramures.
Maramures NU E rromania (cu 2 r mici ca si la tiganii borati ESCIENI din sud)
btw. samokesa ii zice in Tara Marmurei din nordul Tisei, adevarata Tara a Morosenilor ce acopera doua treimi din fostul Maramures Voievodal.
Samokesha E lapte acru, lapte prins- fute-o-ar Isten de smetana.
Desteptati-va Gyulailor!