Un bebeluş are nevoie de ajutorul nostru

Îmi pare rău că nu e luni dimineaţa şi afară nu plouă ca-n România iarna, pentru că aveam nevoie de asemenea decor pentru a vă întreba asta: aţi avut vreodată senzaţia că tot ce faceţi în fiecare zi e în zadar? Că vă luptaţi cu un torent uriaş de apă şi daţi la vâsle într-o coajă de nucă, pe un şuvoi furios de apă care antrenează bolovani şi buşteni? Şi că fiecare picătură de efort depus împingând piatra asta sisifică la deal se iroseşte în van, pentru că niciodată nu veţi reuşi să ajungeţi nicăieri? Că încercaţi să prindeţi vântul în cană? Să opriţi soarele? A, sigur, şi că sunteţi cei mai nefericiţi pământeni de pe ditamai continentul?

Vorba aia, nici eu. La asemenea afecţiuni grave nu am decât un remediu: mă uit un pic în jur cu mare atenţie.

Când m-am uitat utima dată, l-am văzut pe Matei.

El este Matei:

Matei are cancer.

Când avea doar câteva luni, a reuşit să facă pe cancer cam ce face un băieţel de vârsta lui şi în scutec. Deocamdată a câştigat runda I cu una din cele mai cumplite boli de pe pământ pentru că i-a dat Dumnezeu zile; dar ar vrea mai mult ca orice să reziste toată partida, pentru că are şanse reale să vadă prosopul adversarului căzînd înainte de gongul de final.

Ca să vadă cum adversarul său este scos pe targă afară din ring (bebeluşii au o capacitate fantastică de a învinge), părinţii lui Matei trebuie să facă rost de o sumă de bani. Chiar dacă suma asta este mare spre foarte mare, mămica şi tăticul său sibieni, cu proverbiala lor încăpăţânare de părinţi, au reuşit să strângă nu mai puţin de 70.000 de euro pentru a putea ajunge să-l vadă pe Matei cum începe să meargă. Pentru a-l strânge în braţe când face ca mitraliera din buze “ta-ta-ta-ta” şi “ma-ma-ma-ma” şi chiar să îl tragă uşurel de urechiuşe când va face primele lui prostii adevărate, alea delicioase – ştiţi voi, alea de adolescent, de tânăr şi om matur. Vor să-l vadă cum îşi rupe pantalonii în genunchi, cum fură pupăceli de la fete în parc şi cum se dă cu sania, cu proprii lui copii în braţe – atunci când va fi vremea.

Şanse există. Nu aici în ţară, din păcate, unde ne alungăm doctorii în Anglia şi sirienii din ministere. Dar pentru un tratament în Austria mai trebuie nişte bănuţi.

Donaţii puteţi face prin:

Conturi bancare
LEI: RO75RZBR0000060010020501 Raiffeisen Bank, Agentia Apusului, SIMPALEAN IOANA
EURO: RO46RZBR0000060013517388 Raiffeisen Bank, Agentia Berceni, SIMPALEAN TRAIAN ; SWIFT: RZBRROBU

Linii teledon apelabile doar din reteaua Romtelecom in perioada 14 decembrie 2011 – 14 martie 2012
0900 900 200 – 5 euro/apel
0900 900 202 – 10 euro/apel

Transfer Western Union, MoneyGram: Simpalean Traian Gheorghe, Romania

Ne băgăm, dragi cititori de bloguri? Pe Zolty l-am salvat în 2011, facem un gest frumos şi pentru Matei în 2012? Haideţi să fim oameni MARI!

PS: vă rog frumos, dacă aveţi bloguri, scrieţi şi voi despre Matei. Nu daţi link către mine, ci către site-ul lui. Şi, mai ales, dacă puteţi şi aveţi posibilitatea, donaţi!

Update: Exista buton de Paypal pe site-ul lui Matei, este in bara de meniu din stanga. Sau aici.

14 lovituri, dă-i și tu!