Turistule, fa sex cu cine vrei, dar nu cu marea

Fix acum mai bine de o lună eram pe plajă la grecii cretani; și, într-o zi, ce credeți! Marea agitată, plaja închisă, interdicție de scăldat, o grămadă de oameni nemulțumiți că or dat un ciorap de bani ca să stea pe plajă fără să intre în apă… dar ce să faci! Oricât ești tu de Grecie, tot nu te poți pune cu Poseidon și cu FMI-ul.

Din când în când, salvamarul arondat plajei noastre trecea prin zonă și sufla în fluierice la câte unu’-doi temerari care făceau pe daltoniștii, de parcă steagul ăla roșu o fi fost ridicat pentru comemorarea Uniunii Sovietice, nu ca să le arate că nu e vreme de baie.

Până odată când îl văd că ajunge chiar în dreptul nostru, scoate fluiericea și suflă de vreo 6 ori din ea, ca la mioare, către niște vreo doi care cotropiseră apa până lângă geamandură, în ciuda embargoului! Și salvamarul sare drept în valuri să-i salveze în timp ce eu mă rugam fierbinte către DumneZeus ca ăia să nu fie români, că numa’ de asta mai aveam nevoie, să ne facem neamul de rușine într-o țară falimentară.

Dar treaba era mai serioasă.

Salvamarul ajunge la ei, le aruncă bidonul ăla roșu de salvare, purcede să înoate către mal… și, ca-n filmele cu Stan și Bran, salvamarul însuși nu-i mai poate aduce la mal, așa de tare băteau valurile! Oricât de mult și-o fi cântat el în mintea lui melodia de la Baywatch (sau aia din Rocky Balboa – nu știu, că nu l-am întrebat) ca să se motiveze, nu mai putea ajunge la mal.

Groparu o filmat el ce-o filmat, până când și-o dat seama că parcă mai degrabă ar salva niște vieți decât să facă trafic pe blog; așa că o sărit cu entuziasm în valurile înspumate, o înșfăcat cu nădejde un grec și un neamț de brațe și am făcut un lanț uman cât am putut de aproape de cei trei, unde cineva le-a aruncat colacul de salvare și i-am tras apoi pe toți afară.

Mno: eram vreo 20 de masculi feroci acolo plus un blogger, și ne țineam de brațe cu furie și pasiune; dar, fratele meu, ne lua apa aia și ne întorcea cum vroia ea. Așa cum am văzut pe Mythbusters, nu poți înota în spuma valurilor, oricât ai fi tu de om-amfibie; și, deși eu pot înota și-n palincă, iar valurile nu-mi depășiseră decât cu puțin umerii, tot am avut un soi de ”ai, să-mi bag!” când am ieșit afară. Și mare minune că încă aveam slipul pe mine, la ce valuri or fost.

Vă scriu asta pentru că am citit că weekend-ul ăsta a fost cel mai negru la Marea Neagră, cu patru cetățeni care s-au înecat. Cu muntele nu e de glumit, pentru că nu i s-or părut niciodată amuzanți turiștii în șlapi și pantofi cu toc; iar marea, la rândul ei, nu suportă să-ți bagi nimic în ea când e pe roșu.

PS: Cel mai tare mi-a plăcut că, după ce și-au făcut datoria, toți voluntarii au plecat de pe plajă, de la locul infracțiunii, fără să le mai țină discursuri moralizatoare celor doi zevzeci proaspăt salvați. Și nici măcar amendă nu cred că le-or dat, că și-au învățat lecția tura asta. Și nu, nu erau români, erau ceva ruși, că i-am auzit gavarind numa-n interjecții, boje moi.

7 lovituri, dă-i și tu!