tiganiada 2018

Țiganiada 2018, partea a II-a

În prima noapte, am dormit toți ca bebelușii după belladonă (LE: NU DAȚI LA COPII AȘA CEVA! LA COPII SE DĂ ȚIȚI), și ne-am trezit după un somn bacovian, de poezie de bacalaureat (doamna Dăncilă, dacă citiți, este vorba de ”Plumb”; somn de plumb, știți? Nu, plumbul nu doarme, e un fel de-a spune… adică de a scrie; ‘nfine, vă explic eu!).


Orice mi-ați fi zis la ora aia de dimineață matinală, nu v-aș fi crezut


Amor-amor-amor

Și nu m-am trezit oricum, ci, tocmai când mă visam mai bulibașă, a răsunat valea de niște chiote stridente, ca de năvălitori nomazi tătari; și aoleo, și vai de noi.
– Prrrr, bolilor! Ce-i, v-or fugit caii putere de la microbuz?
– Mai rău!

Și, într-adevăr, era mai rău; și, aproape printre plânsete sincere, am aflat dezastrul. (more…)

16 lovituri, dă-i și tu!

Proaspăt revenit de la Țiganiadă, raportez: încă nu pot raporta nimic

Acuma, că am trecut cu bine de la ”nu mai vin în viața mea la Țiganiadă!” la ”hai că am reușit să beau un iaurt slab, e bine!” și ”hai, că aproape am clipit complet cu ochiul!” pot pentru ca să vă spun că deseară mă apuc de strâns mărturii audio-video;

pentru că aici, pe blog, se acceptă, nu ca-n sistemul judiciar românesc;

și mă aștern la documentat reprizele de care ne mai amintim, căci pe unele amintiri nu ni le mai amintim.

Hai, bahto delo.

4 lovituri, dă-i și tu!