Tag: Tara mea de glorii

Si, nu vrei imigranti in Romania? Dar cine te-a mai intrebat si pe tine?

Un oraș adormit la o mare care, deși tot neagră ca la Varna sau pe plajele Georgiei, are apa dulce, adusă de imensul braț de apă din vecinătate. Nisipul este fin și nesfârșit, iar la un kilometru depărtare, peste câteva pădurici înalte de stuf unduitor, Dunărea curge mai domol ca norii, peisajul este mai plat ca o tipsie și atmosfera întregului târg este una balcanică, de prăvălie de țară la amiază, unde și muștele dorm, cuminți, la umbră (”N-avem decât înghețată caldă și bere fierbinte! Vreți?”…continue reading →

Festivalul Nomad Shorts, festivalul scurt-metrajelor cu tematică etnică

Nomad Shorts, festivalul de film de scurt-metraj cu tematică (multi)etnică, prelungește data limită de înscriere în competiție până pe 10 mai 2015. Dacă ai un film de scurt-metraj (documentar, film de ficţiune, experimental, de animație etc.) care aduce în atenție tema minorităţilor etnice din România (cultura, identitatea, tradiţiile sau întâmplări…continue reading →

Inainte de ridicarea lui Iohannis la ceruri

Inainte de ridicarea lui Iohannis la ceruri (aveţi grijă! Iohannis este acum un media darling, dar media ni-l ridică numai ca să-l poată doborî mai abitir când îi va suna ceasul), public aici scrisoarea unui prieten către cel mai neamţ dintre preşediţii României: "UN SIBIAN NEVOTANT AL PRIMARULUI, DAR VOTANT, CU INIMA STRÂNSĂ, AL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI: NU MACULAŢI VOTUL PUR AL ROMÂNILOR DIN 16.11.2014!…continue reading →

Ziua în care mi-a venit să bat un primar

În weekend, am sărbătorit cu mult fast, ied la ceaun și vin alb încă un anişor din viaţa hinului - pe care-l sărbătorim cu mare drag de când a scăpat ca prin urechile acului de o intoxicaţia cu ciuperci care i-ar fi putut fi fatală. În acest scop, ne-am îndreptat către frumoasa comună Răşinari, de la poalele munţilor mei (ca să ştiţi şi voi: Sibiul are cei mai frumoşi munţi din lume, şi toţi munţii ăia sunt ai mei).…continue reading →

Ce şansă mai avem noi, ca naţie?

Un amic avea o mică afacere cu apicultură (nu, nu asculta Radio România apiCultural - asta e o glumă proastă!). Adică după ce lucrau insectele ca nebunele o vară întreagă, îşi permitea să supravieţuiască, el şi familia lui, în perioada capitalismului sălbatic (anii 1994-2000) numai din ce vindea (apropos, noi, ăştia care am supravieţuit perioadei ăleia fără şmecherii, putem râde în nas oricărei mari tragedii planetare, putineşti, nordcoreene, pontiace etc., suge un fagure, crizo!). DSC01135 Dac-ar fi murit, amicul ar fi plătit cash. În fine. Pentru a obţine miere cumsecade (în domeniul ăsta, contează brandul: tre' să fii influencer), amicul mergea undeva lângă Sibiu, la vreo 30 km de orice drum asfaltat. Ieşea o miere organică, bio, eco, naturală de să-ţi lingi buzele şi sfârcurile pe care era ea presărată! Hehe, miere pe sfârcuri, ce cool.…continue reading →

Fuck the EU, this is Romania

Iertaţi-mă că vă distrag atenţia de la porcării politice; dar ţara asta trebuie să o trăieşti ca să o înţelegi. Pe care, ea. Atîta numa' că îţi dai seama că nu e chiar OK repotajul în momentul în care începe să laude maşini englezeşti.continue reading →