samsung

Dacă ai fost la Untold și n-ai mâncat de la Hădean, ai fost degeaba

– Ai mâncat la Hădean?
– Tu… era cea mai mare coadă acolo. N-am stat.
– Apăi să știi că și eu am stat 40 de minute, dar e singurul loc de mâncare care-și merită banii la Untold.

Asta am auzit aseară pe stadion, în spatele meu, în timp ce invocam un ritual mistico-satanist pe muzica bubuitoare a nu știu cărui învârtitor de stick-uri de memorie, ceva gen Dimitri Vegas sau Lost Frequencies sau ști Dumnezo.

Cu câteva ore înainte mă întâlnisem cu Hădean, normal că era mega coadă la el la stand, normal că mi-o oferit o porție pentru prekini și normal că blegul de mine, bleg cu prințipuri, a zis că lasă, bă, că stau la coadă, că mie nu-mi place să fac din estea, să mă bag în față. Ce să zic, dacă zeii vor să distrugă un om, îi iau prima dată mințile… că apoi, când am văzut ce de lume e acolo, numa’ ce m-am descurajat și n-am mai stat la coadă și mi-o fo’ jenă dupa aia să mă-ntorc să cerșesc un sanviș, mno, da’-n seara asta nu mai scapă el, și de-a fi să-l ratez pe Armin van Buuren ăla, care nu știu nici acuma cine e și nici ce proiecte are el în online.

 

iPhone, Samsung, whatever

Cumnatu-meu îi un ficior extrem de arătos, de treabă şi de bine făcut, lucră în Italia, conduce un Nissan Pathfinder, ce mai! Colac peste pupăză, când a venit în patrie, soru-sa nu s-a lăsat până nu l-o pricopsit cu un smartphone inteligent coreean (din Coreea de Sud). Aşa-s ai noştri: maşina nemţească, telefon coreean, bere românească.

În fine.

Samsungul – fain, luat pe puncte de la Vodafoni (vreo 1200 de lei la liber) – filma bine, baterie mare, ecran cool, look and feel bun, ce mai! Deja nu se mai despărţea de el. (more…)