Primaria Cluj

Primaria Cluj şi bloggerii – runda cea mai finală

Dragi consăteni, deci:

Mâine, joi, 27 ian. 2011, ora 10:00, atât mândra, cât şi falnica placă a bloggerilor clujeni se va înfige pe peretele primăriei, unde va adăsta – sperăm – până se termină cu web 2.0! Mulţumesc şi pe această cale lui suuuper Ruben pentru dizain şi providenţialului Laptopiseţ pentru consultanţa DTP.

Aşadar:

Eveniment – dezvelirea plăcii bloggerilor clujeni
Locaţie – Primăria de pe str. Moţilor nr 5 (în dreapta, la amenzi de parcare, la între-etaje). Oraşul Cluj-Napoca, desigur.
Oră: – 10:00. Nu întârziaţi, pîlîsî!
Participanţi: dom’ primar Apostu şi bloaggerii care au vreme de venit şi căscat gura. Orice presar din Cluj care doreşte să ne vadă ce urâţi suntem noi, de fapt, este invitat cu drag să asiste, chiar dacă nu vom avea covrigei şi sucuri. Voi fi şi eu pe-acolo, îmbrăcat în polarul meu portocaliu, of cors.

Alte întrebări?

Pls: îi rog şi pe ceilalţi bloagheri clujeni să dea de ştire, să se ştie.

25 lovituri, dă-i și tu!

Primaria Cluj si bloggerii

Săptămâna trecută mă duceam cu colegul Adi să plătească nişte taxe la primărie. Pentru un loc de parcare. “Aici nu se dă şpagă” – aşa era scris acolo, cu potrocaliu.

Aşteptînd să-i vină rândul, mă plimbam prin sediul primăriei şi mă scărpinam în cap de mătreaţă – una din activităţile mele preferate din timpul zilei.

Şi, în plin proces de scărpinare, am văzut un perete cu panourile presei clujene. Ziarele, publicaţiile online, radiourile, TV-urile.

Aşa că m-am luat de o areapă şi m-am dus la purtătoarea de cuvânt a primăriei, cu tupeu. Şi i-am vorbit frumos:

– Da’… bloggerii clujeni ce ar trebui să facă să aibe şi ei un panou acolo, pe peretele cu media clujeană?
– Nimic! Numai să mi-l aducă!

Deci exact aşa mi-a vorbit purtătoarea de cuvânt.

Drept urmare, dragi bloggeri clujeni ACTIVI, doresc – dorim – să facem un panou cu bloggerii clujeni, să fim puşi la loc de cinste acolo, pe păretele mass.-mediei clujene. Aşa că dacă doriţi şi voi acest lucru, vă rog frumos să vă lăsaţi datele voastre şi numele blogului în formularul de la coada postării.

Condiţii:
– Se acceptă bloguri cu tematică clujeană. Adică cele care au relevanţă pentru Cluj. Despre bănci, funcţionari, cosmetice, magazine, papa, evenimente, parcuri, crâjme, cămine de studenţi, apartamente, chirii, străzi, concerte, malluri, gajici, politică, adopţie câini vagabonzi, canalizare, masini, accidente, Poliţie – orice clujenism. Da, până şi bloguri despre soacre şi alcoale (aşa cum scriam eu, mai demult) sau bloguri foto care au poze cu fuduliile calului lui Matia Corvinul.
– Se acceptă numai bloguri active. Deci cele care au măcar o postare pe lună în ultimele ~12 luni. Se acceptă şi bloguri mai recente, care compensează prin activitate susţinută.
– Dacă eşti student din alt oraş şi faci facultatea la Cluj şi scrii despre Cluj, eşti binevenit.
– Dacă eşti student din Cluj şi faci facultatea în alt oraş şi scrii despre Cluj, eşti binevenit.
– Dacă eşti vizitator şi treci prin oraş şi scrii despre Cluj numai ocazional, îmi pare rău.

Într-un cuvânt – ne trebuie blogurile cu relevanţă locală. Dar suntem mai flexibili ca o nuia, deci este loc – more or less – pentru toată lumea. Chiar şi dacă ai blog de nişă, gen blog despre şurubelniţe sau filmele coreene (hehe!) sau eşti deja ziarist.

Disclaimer, sau ce trebuie să ştiţi despre treaba asta:
– n-o să vă aducă (mai mulţi) bani sau trafic
– ordinea aşezării în pagină va fi aleatorie, sau în ordinea înscrierii sau în ordine (invers) alfabetică, asta mai vedem. Încerc să fac o chestie fără să dezavantajez pe cineva, nici măcar pe  mine.
– panoul ăsta va fi updatat – să zicem – o dată la câteva luni, pentru că n-o să-mi prea convină să mă tot duc la primărie sa modific lista aia cu bloggeri chiar zilnic, că Groparu trebe să mai şi mănânce.

Ca să nu existe discuţii, aflaţi că treaba asta nu reprezintă, de fapt, mai nimic. Personal, o văd ca o educare a minţilor concetăţeneşti. Suntem şi noi importanţi. Poate nu la fel de importanţi ca un radio sau ziar – dar suntem. Am ales varianta cea mai neutră de înregistrare (dacă vă puneam să scrieţi comentarii la postarea asta, îmi auzeam poate vorbe că o fac numai ca să cresc în zelist, sau că extratereştrii vor interacţiona prima dată cu cei care au mai multe comentarii pe pajină şi eu încerc să fiu printre primii etc).

Sunt convins că din lista preliminară (şi în ordine aleatorie) de mai jos am uitat cel puţin vreo 10 alte persoane pe blogurile cărora am comentat, cu care am beut bere sau am schimbat opinii sau am devenit amici. Îmi cer mii de scuze, îi rog să treacă peste asta şi să se înscrie, de parcă nimic nu ar fi fost. Şi îi rog, de asemenea, să şi scrie despre asta pe blogul lor, să fim deci cât mai toţi.

www.adihadean.ro
www.tvdece.ro
www.psaico.info
www.lorandminyo.com
marius.perijoc.com
www.liviualexa.ro
www.sigina.ro
personalz.wordpress.com
www.doingtheartwork.com
www.mironeasca.com
www.cristiangog.ro
vlad.ilariant.ro
www.comedica.ro/blog
www.mihaic.blogspot.com
afrim-tya.blogspot.com
www.raresbogdan.ro
ruben.kislaki.net
www.kookool.ro
www.ciulea.ro
www.marianhurducas.ro
www.danielrus.ro
www.cassini.ro
www.jeg.ro
www.aronet.ro
www.raduneag.com
www.laptopisetul.ro
www.sergiubiris.ro
www.adcroitoru.com
gospodini.blogspot.com
www.fegari.info
iacubovici.wordpress.com
Şi, cu voia dvs, www.groparu.ro.

Presimt că postarea asta va căpăta nişte update-uri. Iar la dezvelirea plăcii promit că voi purta polarul meu portocaliu, că deja a devenit uniforma mea de interacţionare cu primăria.

Şi amu aşa, de final: nu vi se pare super tare că primăria Cluj este – din câte ştiu eu – prima primărie Cluj din ţară care face asemenea ispravă?

Formularul este disponibil AICI, prin graţia numitului Ciulea. Puneţi-i embed pe site, daţi-i link, iubiţi-l şi pupaţi-l, numai ar fi foarte bine dacă am prezenta, lunea sau marţea viitoare, o listă cu vreo 2000 de bloage clujene la funărie primărie!

Update: am apărut în Ziua de Cluj.

73 lovituri, dă-i și tu!

Poveste cu polar portocaliu, de la Carrefour

– Tu muiere! Mi-l iei? o întreb. Că nu vreau să-mi cheltui banii mei de bere pe ţoale, fă-mi-l tu cadou!
– Ţâ-l iau! zâce muierea. Că e eftin.

29 lei. Cumpărat, dragoste la prima vedere, îmi venea să dorm cu el, îmi vine ca turnat.

Trimite Primăria Cluj invitaţie la presari şi bloagheri: haidaţ să ne întrunim, să ne cunoaştem! Haidam, zic eu.

În ziua cu pricina, adică marţi, mă scol dimineaţa, rupt de somn, capul greu, idei puţine. Dau cu nişte H2O pe urechi, mă fac că mă spăl pe dinţi şi-mi iau – of cors – polarul potrocaliu. Înainte de asta îmi trag pe fizic tricoul negru, operaţiune care se lasă cu o dâră de deodorant pe el. Nu-i bai, îmi zic, că e sub polar, nu se vede. Nu mă mai bărbieresc, zic, că m-am însurat, nu mai trebe să arăt a om. Îmi iau pe mine blugii stropiţi cu noroaiele Floreştiului. Am timp să mă fac cu cremă pe bocanci? Nu am, zic.

Purced la lucru. Pe la amiazi mă loveşte: băăă! Azi tre’ să merg la Primărie, la recepţie. No, zic, asta e. Las’ că nu am fost chemat acolo pentru cât de frumos sunt, ci pentru că am creier cu minte!

Mă înţeleg cu Hădean şi cu TVDeCeii să ne vedem acolo, să facem tabăra noastră (în care l-am racolat şi pe Psaico). Ajung cu o foarte mică întârziere, cazez paltonul la garderobă şi intru senin în City Plaza, în sala de protocol.

Şi-mi pică faţa.

Primarul drept, de doi metri, în costum de smoală, fercheş ca un ginere, papion la gât, frateeee! În sală toţi îmbrăcaţi la şapte ace, costume negre, parcă ieşiseră din sicrie toţi, aşa erau de arătoşi. Io – în polarul portocaliu, străluceam ca licuriciu’. Blugi stropiţi. Bocanci nefăcuţi. Tricou cu dâră (nu se vedea).

Îmi iau un pahar de şampanie, dau noroc cu primarele, îi zic “îmi cer scuze pentru ţinută, vin de la muncă!”, mă duc glonţ la Hădeni, vin şi TVDeCeii şi îi cooptez pe toţi să ne retragem în cel mai întunecat colţ din încăpere, unde continuu să mă simt ca un gunoier. Se fac bancuri la masă – “măcar dacă veneai cu vesta reflectorizantă de la ROSAL, hăhă!”, io înghit în sec. Stăm o vreme, halim un fursec. Îmi iau sushi cu carne de peşte portocaliu, suc portocaliu. Na, să fie pân’ la capăt.

După nici o oră, plecăm.

Şi amu mi-i ciudă că nu i-am zis primarelui vo două. Prima ar fi fost despre ţiganii de pe str. Coastei, ăia din postarea de luni. A doua ar fi fost “ştiţi, io am votat cu PDL şi asta e singura haină portocalie pe care o am!”, şi m-aş fi scos elegant.

Da’ mai bine că mi-am ţinut gura. Că acasă am descoperit încă una: pe un umăr aveam un epolet mic şi alb de lapte regurgitat, de când l-am ţinut pe Gropărel să râgâie.

41 lovituri, dă-i și tu!

Memoirs of a ghişeiţă

Funcţionari publici à la Cluj, dom’le.

Într-un impuls civic, mă duc la primărie. Să plătesc o amendă că am parcat pe trotuar, şi să-mi trag şi un abonament de parcare în centru, ţac-pac, fincă nu trăim în junglă şi nu am SUV să parchez pe trotuar fără să iau amendă.

Şi la Cluj, mai nou, la primărie, îţi dă bilet. De ordine. Urmează numărul 4553 – te afişează undeva pe un ecran, ţac-pac.

Şi io am de aşteptat după vreo 5 oameni înaintea mea. Şi mă apuc să mă joc jocul meu pe telefon, cu sonorul dat la maxim, clinc, clinc, aşa se auzea! Ţac-pac.

Şi aştept vreo 15 minute, şi coada nu se micşorează.

Şi îmi dau seama că ţac-pac durează deja de suficient de multă vreme, şi  mie tocmai mi-a expirat pauza de masă. Şi cam trebuie să mă cărăbănesc la cooperativă. Şi dintr-o dată perspectiva unui abonament de parcare în centru nu mai suna chiar aşa de sexy.

Şi sar coada, mă duc la ghişeiţă, şi ca să nu aibă ea probleme cu continuitatea biletelor de ordine, îi zic:

– Poftiţi, zic, nu mai pot sta, sărumâna. Vă las beletul.

Îi dau biletul meu, şi dau să ies.

– Cum să nu mai staţi! zice tanti aia, pe care o credeam o nesimţită indolentă.
– Nu mai pot sta, sărumâna! zic. Trebe să plec.

Şi fac câţiva paşi către uşă.

– CUM SĂ NU MAI STAŢI! strigă tanti, de-a dreptu’.
– Sărumânaaaa! şi acelerez.

Tanti, efectiv se ridică în picioare! Fermă, pe poziţii!

– Staţi! Că termin imediat cu doamna, şi cu restul de trei oameni înantea dumneavoastră termin repede! Şi poate vă lasă în faţă, dacă vă grăbiţi! Că doară suntem oameni! răsuna sala de parcă eram în camera clopotelor.
– La revedeeereee! strig eu, şi efectiv o iau la fugă spre uşă. Tanti ieşea de după ghişeu, să mă împiedice!

Am scăpat cu viaţă. Dar în noaptea aceea am visat-o cum m-o prins tanti şi m-o pus la plată, şi apoi mi-o eliberat abonamentul de parcare în centru mult visat şi răzgândit!!! Bine, că dupa aia am visat că am dansat tango cu Ştefan Bănică Jr, deci oricum nu se pune.

24 lovituri, dă-i și tu!