Una scurtă cu Florin Piersic
Portarul parcă mă aștepta pe mine dimineața cu poftă de vorbă în gura de sub chipiu cu care ținea țigara, în fața intrării. Îl salut și dau să intru.
- Ai ecusonu' să intri? sare el, serviabil (ecusonu' cu cipul Satanei, firește).
- Am, da' e-n ruscac; da' nu-l mai scot, întind mâna până la senzor și-mi deschid singur.
- Ahahaaaa, ce tare! Dacă eram și eu așa înalt, mă făceam actor.…continue reading →