Micul campion şi taică-su nevrednic

Weekend-ul care a trecut mi-am dus ficiorul, la insistenţele nievestei, la două crossuri. Pentru că toată ziua îmi zburdă prin casă, mai ales când îl pun la teme sau când trebuie să-l îmbrăcăm - dar mai ales când trebuie pus la nani, atunci găseşte în el energii nebănuite, şi am zis că de ce nu. (de fapt, sperăm să câştige bani din alergări, ca să-l putem exploata fără milă, că doară de-aia l-am făcut, nu?) Primul cross: Făget Tour, alergare cu familia, adică cu tati de Gropărel, adică eu. Care tati şi-a dezvoltat o amorţeală plenară prin toate membrele sale de sedentar şi ar fi peferat să fie lăsat să doarmă sâmbătă până după prânz, dar cei cu copii ştiu cât de imposibil e asta, ce s-o mai dăm cotită. Şi... am ajuns în Făget, costumaţi în îmbrăcăminte de alergare, de zici că urma să rupem tot. Groparu e fix în mijlocul pozei, îşi troznea încheieturile, iar fiu-su se prefăcea că se încălzeşte continue reading →