Să râdem cu miliţienii de la Rutieră

Într-o noapte, un cetăţean conducea prin România rurală. O maşină conducea, că vă spun din proprie experienţă că nu conducea o căsnicie, că n-avea cum.
pisu pe mercedes

Afară – seară de iarnă românească. Zloată, noroi, ninsoare, jeg, promoroace şi măzărichi.

Un drum prin România rurală durează, de regulă, un anotimp, dar cetăţeanul s-a hotărât să nu o calce; ce dacă ajungea la destinaţie când se coc merele?

Cu toată precauţia, într-un sat uitat de lume îl aştepta – fireşte – poliţia. Care-l trage pe dreapta, iar un comisar plutonier plictisit de moarte vine agale către el:
– Bună seara, plutonier Căpşună, vă rog să prezentaţi actele la control.
– Sigur, poftiţi.
– Ştiţi de ce v-am oprit?
– Nu! Aveam viteză?
– Nu, chiar am remarcat că circulaţi regulamentar.
– Aha… atunci pentru ce?
– Păi cum pentru ce, domnule, cum pentru ce! Păi nu vedeţi ce număr murdar aveţi?
– Păi ce număr murdar am?
– Păi uitaţi şi dumneavoastră!

Şoferul ieşi din maşină şi se uită.
– Păi o strâns de pe drum toată zloata şi noroiul! Ce vreţi să fac?
– Asta e, numărul murdar aduce cu sine amendă şi nu ştiu câte puncte penalizare.
– Ce?! Da’ cum aşa?

Aşa era, poliţaiul se şi apucase deja să completeze procesul verbal. Şi, în timp ce comenta, amendatul aruncă o privire către maşina de Poliţie…
– Domnu’ poliţist… da’ nu vă supăraţi! Ia uitaţi-vă şi dvs!
– La ce?
– Păi ia uite cum aveţi şi voi numărul la maşină!

Atâta zloată era pe numărul maşinii de Poliţie, că nici n-ai fi zis că maşina aia o avut vreodată număr de înmatriculare!
– Tulai! zise poliţaiul.

Fugi repede să cureţe numărul de jeg.
– Mare, mare noroc că nu are cine să ne dea nouă amendă, hahaha…

10 lovituri, dă-i și tu!