Să râdem cu inginerii dimineaţa, seara şi mai ales la prânz

Ingineri, da? De IT, da? Că-i plin Clujul de ei, Doamne, ţine-i.

O gaşcă de asemenea specimene aflate în libertate (adică în pauza de masă) se strânge într-un restaurant din centru să ia prânzul, eterna ciorbă de pui à la grec şi cartofi prăjiţi cu şniţăl (dacă ceri altceva în Cluj se uită la tine chelnerii urât şi îţi mai şi zic că eşti ungur).
IMG_4258
Totuşi, mai bine să se zică despre tine că eşti ungur decât că eşti vegan

(apropos de asta, când or venit naşii mei din Sibiu şi am ieşit cu ei la un împinge tava, le-or spus tuturor de acasă că io-s putred de bogat, că-n fiecare zi mănânc la restaurant!!!)

Revenind la ingineri, intră băieţii într-un birt din ăsta cu mâncare, iau loc la masă, dau comanda, mai butonează un telefon, mai cer o apă plată, mai discută despre ultimul patch de Assassin’s Creed şi aşteaptă.

După vreo 30 de minute, apare şi geniul găştii, cu mintea foarte captivă în fascinanta lume a procedurilor stocate. Se pune la masă, ia meniul în mână invers, comandă zamă de pui à la grec unui nene care mergea la toaletă şi pe care-l confundă cu ospătara… şi, într-un târziu, îi şi salută absent pe colegii lui.

Apoi plonjează din nou în fascinanta lume a procedurilor stocate, în timp ce încerca în continuare să citească meniul invers.

Pentru că venise mai târziu decât colegii lui, primeşte felul I (nu mai avem ciorbă de pui a la grec, dar avem ciorbă de fasole cu ciolan) tocmai când colegii lui înghiţeau fursecul de desert. Apoi, colegii sătui cer nota de plată, îşi calculează fiecare cam cât are de dat şi pleacă înapoi, nu înainte de a lăsa banii pe masă plus un mic ciubuc la ospătară.

După vreo 20 de minute, inginerul revine şi el la firmă, se opreşte lângă fiecare coleg alături de care mâncase şi îi spune:
– Ţi-am adus restul.

Şi îi dă o bancnotă şi nişte mărunţiş.
– Ce rest? întreabă colegul.
– Păi ai lăsat mai mulţi bani la restaurant.
– Ce am lasat mai multi bani?
– La nota de plată! Că meniul zilei este 12.80 lei, şi ai lăsat 14 lei! Şi ţi-am adus înapoi 1.2 lei!
– Băăăă, ăla era ciubucul pentru ospătară, băăăă!

8 lovituri, dă-i și tu!