Sa nu ai încredere în evrei când le iei casele
Deci, contextul: al doilea război mondial, multă suferinţă, mult năcaz, fraţi ovrei deportaţi, mulţi deportaţi, puţini întorşi, oy vey.
Se termină războiul, vin evreii (care mai trăiau) înapoi, şi comuniştii îi alungă din nou din Romunica – ia plecaţi voi, cu conspiraţia voastră mondială, în Palestina aia a voastră, şi omorâţi şi nişte copii în fâşia Gaza! Şi lăsaţi-ne pe noi în pace, că ui ce frumuseţe de tancuri ruseşti avem în bătătură.
Şi în locul lor, al ovreilor, în căşile lor mândre făcute din banii smulşi de pe spinarea bietului popor român care tot timpul trăgea la crâjma evreului din sat şi-şi cheltuia pe secărică banii de pită (ceea ce face din evreu un personaj groaznic, rău şi meschin, care l-a sărăcit pe român îmbătându-l şi ţinându-l slugă, ca să se îmbogăţească el, ovreiul – nu râdeţi! că asta am auzit-o din gura unui peremist, la o conferinţă serioasă), deci în căşile lor mândre, comuniştii au instalat rumâni mai nevoiaşi. Că – de! Aşa era pe vremea ceea.
Şi au trecut anii, a trecut Petru Groza, apoi Gheorge Gheorghiu Dej, apoi Ceauşescu, apoi Iliescu, apoi iară Iliescu, apăi (plm!) iară Iliescu (huooo, nesătulule!), după Constantinescu.
Oraşul Beclean, lângă Cluj. Zilele noastre.
Într-o bună zi, într-o asemenea casă ce aparţinuse unui evreu şi care era locuită de o familie de rumâni, bate cineva la uşă.
Uşa se deschide.
- Bună ziua, Shalom! zice un domn bine, din spatele ochelarilor săi rotunzi, jovial, îmbrăcat în negru, cu pălărie şi cu cârlionţi. Eu sunt evreu, am locuit în casa asta până prin anul 1940, mă cheamă X (zise nuş ce nume cu -berg în coadă, da’ sigur nu iceberg, asta e sigur). Pot să vă fac o vizită?
- Păi… bună ziua…!
- Staţi liniştit, nu am venit să cer casa înapoi cu retrocedări şi porcherii. Am venit numai pur şi simplu să vă vizitez! Se poate? Scuze pentru vizita inopinată!
Românul – no, invitat oaspetele înăuntru, pus un pahar de vin la om, mai depănat o poveste, una-alta. La un moment dat, ovreiul spune:
- Vă rog eu foarte frumos, pot să mă sui în pod? Pot? Vă rog eu frumos!
- Apoi… suie-te, dară!
- Vă mulţumesc foarte frumos, mulţumesc!
Şi evreul s-a căţărat în pod.
De unde a revenit 2 minute mai târziu, cu o cutie metalică în braţe. Destul de măricică, şi grea.
- No… zise evreul, vă mulţumesc foarte frumos pentru tot, foarte frumos vă mulţumesc! Sănătate să ne dea Jahve la toţi, sănătate!
Şi a şters-o. Nuş dacă în fâşia Gaza, că nu despre asta e vorba.
PS: am zis ca nu dau nume ai cui bunici sunt.
1Sagi
la 18 January 2010 at 23:23
Si ce era in cutie ?
2Automate cafea
la 18 January 2010 at 23:24
Cred ca era o cutie plina cu diamante slefuite de bunicii lui. Cine stie. Ovreii erau oameni descurcareti.
3Ionut
la 18 January 2010 at 23:43
oy vey, plina cu bani de aur era lada!
4Cristina
la 19 January 2010 at 1:02
morala cred ca ar fi sa n-ai incredere in evrei deloc. cum e vorba cu grecii si cadoul.
la mine e nasol, ca vorbeam cu un amic arheolog si mi-a zis ca unde stau eu, a fost cimitir acum vreo doua sute de ani…vreun femur, careva?
5Greta
la 19 January 2010 at 1:21
eu is jidanca… dar pana acum nu am avut probleme ca cineva sa nu aiba incredere in mine…chiar atat de bine pot sa mint?
6Rasta Man
la 19 January 2010 at 7:26
Morala e urmatoarea: De 70′j de ani nu s-a facut curat in pod!
7hammer
la 19 January 2010 at 8:14
deci clar cutia aia nu era ascunsa sub neste ziare Scanteia. Anyway, povesti similare au avut loc in toate orasele unde au locuit evrei…cel mai misto era cand gaseai revolverul fostului proprietar in fundatia sobei de teracota si dupa aia toceai penitze la securitate…fiecare cu norocul lui.
8unu
la 19 January 2010 at 8:46
Pe langa ce o trecut bietul nepot !!! Putea sa fie acum bine merci.
9Night-elf
la 19 January 2010 at 9:18
In 2004 eram la un concurs studentesc de arhitectura la Medias. Primarele, om de omenie, ne-a chemat pe noi studentii la primarie sa ne zica si noua doua vorbe despre orasul lui (frumusel de altfel, pe vremea aia). La un moment dat arata cu degetu’ pe un plan: “Vedeti voi casa asta? E-a unei scarbe de jidan, o jigodie, las’ca i-o iau eu!”. Repet, Romania, Medias, 2004.
10Groparu
la 19 January 2010 at 9:35
@ NightElf: oare era primarul ala sas? Ca asta explica multe
11mishu
la 19 January 2010 at 9:35
Fetelor, era sa fiu bogat!!!
12Alex
la 19 January 2010 at 9:47
E mai aproape Becleanul de Bistrita dar nu conteaza
. Eu, roman autentic, il capaceam. Doar din casa mea a luat cutia metalica..parca vad ca era plina de “$ coco $”
13Dan Ciulea
la 19 January 2010 at 10:31
misule … nu ai stiut ce comoara sta pe capu’ tau
14Razvan
la 19 January 2010 at 11:36
ce n-as da sa fi fost in locul evreului:)
15writeman
la 19 January 2010 at 12:15
- si in cutie cine crezi ca era?
- era tac-su mah…!!!
16artistu
la 19 January 2010 at 12:59
Vorba lu’ Rasta-Man! Fraier ala ca nu a urcat in pod. Noi la bunica-mea urcam si de 21 ori pe na, ca am avut noroc cand eram mici sa gasim o bacnota de 25 de LEI, si tot traim cu speranta ca intr-o zi poate gasim un kil de aur sau vreun diamant!
17cristian
la 19 January 2010 at 16:31
Și totuși, cutia…..cât era cutia?
18Gab
la 19 January 2010 at 17:09
deci nu-s bunicii lui Mishu?
19Geeo
la 19 January 2010 at 17:21
Eu zic sa fie multumit ca nu i-a luat casa cu totul! Puneti-va in locul evreului: va ridica unii din casa si va duc la gazare… dintr-o intamplare, reusiti sa traiti dar vedeti cum fratii sau parinti nu se mai intorc de la “camere”… In cele din urma reusesti sa te intorci in tara in care te-ai nascut si vezi casa parintilor tai, pe care doresti macar s-o vizitezi si s-o lasi cadou celui care sta acum in ea… ce e rau in faptul ca si-a luat ce ascunsese parintii lui in casa lor? Nu era dreptul lui? Credeti ca la Primarie nu era trecut ca proprietar in 1939 tatal sau bunicul lui, ala care avea nume cu -berg? Credeti ca intre cei care au locuit pana in ‘40 si actuala familie exista act de vanzare-cumparare? Eu zic sa fie multumit si sa sape prin curte… Poate bunica evreului avea alt loc, unde tinea jumatatea de la parintii ei!
20dennis
la 19 January 2010 at 17:53
cred ca in cutie era flacara violet
21diana
la 19 January 2010 at 19:27
@denis-mi-ai luat vorba din gura,frate))))))))
22Quadratus
la 19 January 2010 at 22:48
Da` cum a intrat ala asa si-a luat dom`le din podu` omului ceva? Pai de ce l-o lasat sa plece cu cutia cu diamante?? Ii intindeam io carliontii de era podu` meu, nenica!
23Tiganu' Oltean
la 19 January 2010 at 23:31
DA…..CUTIA, CAT ERA CUTIA????
24exilat
la 20 January 2010 at 0:14
25mo
la 20 January 2010 at 15:58
deci, cutia era a lui Marsellus Wallace si n-o putea deschide in fata oricui. in orice alta zi ar fi facut falafel din proprietari si si-o lua singur din pod, numa’ ca la momentul respectiv traversa o perioada de tranzitie spirituala si n-avea chef sa faca scandal.
26O evreică
la 13 February 2010 at 23:48
Hai că m-am distrat, deşi ar fi trebuit să pun botu’ pentru bunicii mei asasinaţi în Auşviţ.
În zilele noastre pînă şi evreii s-au săturat de România, s-au cărat toţi în Brooklyn.
Aşa că nu văd de ce vă luaţi de ei.
Respect,
Broşteanu Elena.