Revelieon 2007

Matza

Da, revelion. Rimeaza cu bulion.

Era sa-l sinucid pe Mitroa ca mi-o infipt un mop sub nas, mop cu care tocmai se stersesera ceva boraturi. Sau oare numa’ dupa aia s-or sters boralele…? Creca da, finca singuru’ care o borat de Rev o fost Cipala (aka “Cuiu’ din pula”), si o borat numa in 1 ianuarie, ori noi eram in 31 inca, si Cipala o borat numa dupa ce o mancat trei portii ori 500 ml de zama de burta. Zama o fost beton, da’ stomahu’ lu asta o fo varza. Da, in mod sigur, o fost inainte de a se sterge borala lu asta. Da’ tot am dat cu o doza de bere dupa cretinu de Mitroa, da’ nu l-am nimerit, cert e ca s-o bufnit de dulap cu atata putere, ca astia din cabana s-or gandit ca sigur e miezu noptii si se aud jocuri de artificii si or inceput sa se pupe. Drept pedeapsa, o trebuit sa primeasca cinci shuturi in cur de la mine in cele mai neprielnice momente, gen de fiecare data cand se apleca. Alea cinci s-or transformat in trei, de fapt, dar nu mai putin ucigatuare. Cu sete. Sa-l doara cand se caca.

Oricum, am ajuns la cabana porniti pe fapte mari, sa ne euroimbatam la eurorevelion. Asa de porniti, ca am beut 10 sticle de 750 ml de coniac basca 100 doze de bere pana dimineatza. 9 masculi, ca fetele s-or tras pe cur. Si a doua zi (adeca 1 ianuarie) pe la vreo 9 dimineatza am pornit in Avrig sa cautam de beut! Si intrebam batranele care mereau la sljuba unde putem gasi ceva de beut in Avrig. Si am gasit numa Passion, care in afara de chimicale mai avia sh alcool intr-insa. Si a doua seara ne-am machit cu Passion.

Da nu despre asta e vorba, finca nu povestirile unei gajti de betivani ar trebui sa fie piatra din coroana. Faza e ca mie imi plac pisicutele. Si nu vreau sa pateasca ceva rau, nici una din ele. Cine ma cunoajte stie ca aveam si eu matzoc, una, de fapt, Ciuciuca ii ziceam. Finca ma iubea, ciuciu. Cand stateam pe pat, venea parshiva pana langa mana mea, dar in asa fel incat trebuia sa ma ridic ca sa o mangai, ca sa depun efort. A dreq matza! Cand am plecat din apartament, a intrat in calduri; si am dat-o la casa unei prekine, ca sa aiba libertate. Si o plecat cu altu. Alt motan. Da’ o revenit si nu o intrebat de mine!

Si apropos de matze, una bucata matza de revelion, lihnita de fuame ca era in stare sa vina la mine singura (!) si sa ma miaune, apare in seara de 1. Si atata s-o frecat de mine de mi s-o facut mila. Clar ca am loat euro-matza si am mers cu ea la fete (9 la numar) si le-am dat-o. Matza aia a mancat 4 crenvursti cum papa Jenna Jameson cartilagii de barbat. Si tot mai vroia. La care noi, betivii (eu cu Huby, care e un tip extraordinar) ne-am hotarat sa salvam matza. Finca putea sa moara de indigestie, si Mitroa vroia sa o faca barbechiu. Asa ca am hranit pisicutza cu putin hrean (inainte mestecasem in hrean cu o linguritza care se ofilise, atata era de puternic). Si pisica nu vroia hrean, dar era mai bine pentru ea, ca sa nu i se faca rau dupa patru crenvursti cat o putzuloaie de negru inghititi pe nemestecate. Si pisi a primit doua linguritze de hrean si nu a fost foarte fericita. Dar pisi era lacoma, si dupa ce a stranutat bine de vreo patru ori, a revenit printre noi. Tocmai la timp ca sa incapa in mainile flamande ale lu Flaviu, care o aruncat-o pe casa. Clar ca Mitroa a primit un alt shut in posterior, ca nu se leaga nimeni de matzele care ma baga pe mine in seama! Tocmai cand rasfoia prin creier manualul cu “1001 de moduri de a administra o pisica”

Dar matza era apucata. O coborat dintre tigle si iara, pe la picioarele noastre. Noroc ca tocmai cand sa puna Mitroa mana pe ea, var-su (Nelu, o pujlama de om meseriash!) s-o hotarat sa o centreze, ca sa o scape din ghearele netrebnicului. Si matza a decolat in virtutea shutului, si nu a mai revenit! Ca o facea gratar netrebnicu’.

A doua zi nu am mai revazut-o. Dar matzele is tot timpu ok. Ceea ce nu se poate spune despre curu Mitroiului. Ca l-o durut pana in ziua de azi. Si sper sa il mai doara.

Deocamdată fără lovituri. Dă-o tu pe prima!