Era odată pe lume un cuplu de părinţi absurd de extrem de grijulii şi de îngrijoraţi, aşa cum numai părinţii pot fi la primul născut; aşa cum sunt toţi prietenii voştri care au prăsit deja, aşa cum au fost şi părinţii voştri atunci când v-au avut pe voi şi aşa cum veţi fi şi voi când veţi avea puiuţ – asta dacă nu aveţi deja.

Aceşti  părinţi extrem de deranjant de stresaţi îşi petreceau toată ziua pe Facebook, pe forumuri şi în discuţii despre copii, pentru că aveau întrebări. Iar când spaima albastră le provoca spasme respiratorii, dădeau fuguţa la cabinetul unui pediatru celebru de la noi din oraş, pe care îl întrebau de toate cu o mimică încrâncenată de oameni chitiţi să nu facă niciun compromis de la sănătatea, viitorul şi fericirea viitorului contribuabil.

Medicii văd multe, şi cei cu adevărat experţi sunt greu de urnit din calmul lor profesional. Aşa că nenea doctorul le-a răspuns speriaţilor la toate întrebările, i-a ghidat prin apele tulburi ale creşterii copilului pe baza preceptelor educaţionale şi biologice moderne şi sănătoase. Da, e OK să plângă cu sughiţuri fără niciun motiv aparent; da, e în regulă să-şi dea cu capul de pătuţ în mod repetat; nu, dacă-i daţi ciorăpei roz în picioare nu va ajunge homosexual.

Şi pentru că tirul întrebărilor nu mai contenea, ca la “Vrei să fii miliardar”, pediatrul s-a hotărât să-i trimită la un medic mult mai bun, un domn profesor universitar cu cabinetul chiar aici, lângă el! Şi el le va răspunde cu mult drag, pentru că are o experienţă vastă cu asemenea probleme.

Când au auzit de domnul profesor medic, părinţii s-au emoţionat şi i-au mulţumit fierbinte, cu lacrimi în ochi, şi au ieşit degrabă din cabinet. Şi au ajuns în faţa cabinetului domnului profesor univesitar medic, şi acolo au rămas sideraţi când au citit, mare, pe uşă: “Psihologie, psihoterapie, psihiatrie, orar zilnic 12-14”.

Text publicat în CJ24FUN.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 17 comments

  1. ikinga Reply

    😛 Un articol bun, ma asteptam la final ca ii trimite la psiholog, dar mi-a placut. Tine-o tot asa.

  2. Oveed Reply

    Gropare suna ca o poveste, ceva gen “Halba ca zapada”, sigur ai fost ok cand ai scris articolul? Cand despre psiholog mi se pare normal, si nu stiu de ce banui eu ca tu esti unu din parinti

  3. Groparu Nemernic Reply

    @ ikinga: esti mult prea draguta tu, deci mult-mult prea draguta, nu faci cumva si niste spam?
    @ oveed, @cristi: nu prea le aveti cu instinctele 😀

  4. Belle d”Imagination Reply

    De unde eu în calitatea mea de doritoare dar neposesoare de urmaş deduc eşecul metodelor moderne de a creşte copii. Înainte de revoluţia industrială nu existau aşa frăsuieli şi uite că omenirea a trecut bine merci prin tot şi a supravieţuit. Iar copilele de 14-18 ani de acum câteva secole nu mai aveau dileme existenţiale dacă sunt pregătite sau nu să devină mămici, spre deosebire de noi.

  5. Mihaela Nistor Reply

    Când nu avem copii, spunem că noi nu vom fi aşa panicaţi, dar nu cunosc părinţi care să aibă copilaş şi să nu tresară la fiecare gest al copilului.

  6. Io Reply

    No, men, trec toate, vin altele mai naspa 🙂 Char si psihoza parentala trece, zic/sper; ca mega-experienta n-am. Stiu ca nu se compara, da’ ma buseste maxim rasul cand imi aduc aminte cum m-am dus eu cu jigodiutza din dotare de cateva luni la veterinar ca “vai are o excrescenta rosiatica, tragedie, ce sufletu’ e bubuta aia???”. Era o biata capusa moarta de la zgarda de enjpe jde mii de miliarde de la gatul Majestatii Sale :)))) Mai atarna si dansa in juma’ de chicior. Apoi, la 3 ani, s-o batut baietu pt cucerirea tronului si inimii unei domnite, asa ca a participat la cavalerisme cu inca enjpe masculi doritori, si mi-o venit acas’ cu juma’ de corp decorticat pan’ la sanje, vetu’ l-a dat cu alificuri si i-a luat punguta cu doi ban, fara tragedia aferenta. Deci o sa va treaca, zic.

  7. Iasmina Reply

    Recunosc că la al doilea copil, deja stresul e mai mic, pentru că ştii ce te aşteaptă. Îmi aduc aminte când mi-a făcut prima oară stomatită (primul copil) şi în timp ce căutam pe forumuri şi sunam medicul, plângeam de săreau hainele de pe mine. 😆

  8. mary Reply

    nu parintii sunt de vina…ci copiii,ca s-au nascut intr-o fam.de crizati 🙄 lumeeeeeeee,cand eram copii,cu mucii pana la brau si cu picioarele in tenisi iarna nu mai aveam nici pe dracu 👿 acu,daca nu-l cocolesti,te denunta la protectia copilului 😆 luati ex.de la mine,o mama necrizata, 😆 nu ma duc in camera,daca plange,pana nu iese sangele pe sub usa 😆

  9. Obi Two Kenobi Reply

    N-are nici o legatura cu trama gropariana, dar e prea misto ca sa n-o impartasesc:

    Noua initiativa UE: “Adopta un grec pentru doar 500 de euro!”
    Pentru aceasta suma, el va face tot ce n-ai tu timp sa faci: va dormi pâna la amiaza, va citi ziarele, va bea o cafea, va discuta despre sport si politica, va trage un pui de somn dupa-masa, va merge la bar, la restaurant si la chefuri.

  10. Nicu Reply

    Chiar sunt foarte multi parinti care exagereaza orice simptoma abebelusilui si dau buzana la pediatru.Am si eu o astfel de cunostinta si chiar eu as trimite-o sa se caute putin la cabinetul sugerat de tine.Dar ce ne facem,daca programul e atat de scurt :))

Leave a Reply to Cristi Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *