Pe la 10 ani era să dau foc casei bunicilor. Și un concurs pentru voi

Aveam vreo 10 ani; și nu exista un fan Winnetou mai mare ca mine în toată preeria balcanică.

Și când mergeam la bunici, lângă Drăgășani (și vinu-i dulce), nu aveam cu cine mă juca, că satul era aproape părăsit; dar nu simțeam lipsa vreunui tovarăș, pentru că aveam mintea atâta de mobilată de cowboy și indieni, că vedeam irochezi, comanși și sioucși peste tot! Și toate gardurile de mărăcini ale bunicilor deveneau ținta sabiei mele de alun a lui Old Shatterhand, aiaiai, tăia Old Shatterhand la mărăcini ca pe pătrunjel în pastele cu fructe de mare!

campie-infinita
Până umpleam câmpia de alopecie

Mno, și într-o seară, când bunicii nu erau atenți (stăteau la un vin oltenesc pe prispă, cu părinții gropărești), Groparu din neamul apașilor, care era totodată și Old Shattehand, a șterpelit de la fețele palide o cutie de chibrituri.

Pe care a pus-o, ca pe un bun de preț, în punga cu medicamente a vraciului, pe care o purta mereu cu sine, chiar și în cadă.

Apoi, apașul Groparu Old Shatterhand și-a înfipt wampum-ul lângă stâlpul sacru (ceva corcoduș uscat pe care Tataia uitase să-l taie), și-a scos penele de curcan-vultur din scalp și a intrat să înnopteze în wigwam (adică sub lemnele pentru iarnă, lungi de 3-4 metri, ridicate în jurul unui dud, sub care îmi făcusem eu un culcuș), Manitou-ajută.

Apoi, dintr-o dată, wigwam-ul gropăresc a fost atacat de lupi! Și de coioți și de pume! Că așa era scenariul, afară se făcuse iarnă peste noapte și jivinele pădurii pofteau la proteină din carne de viitor blogger!

Ce altă cale de a respinge fiarele preeriei americane există, în afară de foc? Niciuna. Așa că Groparu Old Shatterhand a scos chibritele șterpelite, a aprins un șomoiog de paie cu nițică baligă de vacă uscată pe ele, apoi niște surcele și vreascuri strânse mai din timp…
– GROPARE, CE FACI ACOLO? (tata; că deja se auzeau lemnele cum trozneau sub foc)
– NIMIC!!!!!!!
– MĂ!!!! CE ARDE????
– Mă lupt cu coioții, zic. Și cu pumele. Nu veniți! Salvați-vă până mai puteți!!!!

E, nu veniți… că deja auzeam pașii grei ai lu’ tata… aiaia, îmi zic, să vezi tu acuma ce chelfăneală îmi iau! Dau să sting focul… mno, pas de mai reușește, că deja trebuiau niște găleți de apă serioase.

Găleți pe care tata, cel mai calm oltean ardelenizat din Balcani (posibil și din plaiurile apașilor, ba chiar și ale comanșilor), le-a aruncat cât ai clipi, să nu ia foc satul și să nu-i trimit pe toți în veșnicele plaiuri ale vânătorii.
– Mă ficior… da’ ce-ai avut în cap, mă?
– Păi… am vrut să salvez tot pueblo! Tu n-ai văzut ce coioți erau la intrare în wigwam?
– Ce coioți, mă Gropare!
– A, nu i-ai văzut? Normal, se speriaseră de pume!! Așa pume uriașe n-am văzut în toți Munții Stâncoși…

Mno, ce să mai zică tata, că n-avea cu cine… dar până-n ziua de azi mă tot întreb cum de nu m-o certat, ca să-mi bag mințile-n cap… și abia amu cred că am înțeles: păi, nu m-o certat pentru că i-a fost frică să nu-l certe, și pe el, bunicu’! ”Ce-l tot cerți, mă?” – așa zicea bunicu’.

Mno, special pentru copilul din tine și pentru copilul tău, Cartoon Network lansează o nouă serie din Ben 10, serialul de animație în care Ben Tennyson, un băiat de 10 ani, salvează lumea cu ajutorul prietenilor săi și cu un dispozitiv-ceas special, Omnitrix, cu care se poate transforma în 10 creaturi, fiecare cu o anumită putere. Poți câștiga un skateboard și cască personalizată cu Ben 10 (Ben va avea mereu 10 ani, ca de altfel mulți bărbați adevărați pe care-i cunosc) PLUS un voucher de 1300 de lei la magazinul Spokes dacă îmi scrii un comentariu sau îmi lași link cu postarea ta scrisă pe Facebook (sau oriunde vrei) în care rememorezi cum ai reușit să salvezi lumea când aveai vreo 10 ani. Hai, baftă, copii eterni de 10 ani, comentați și scăpați-mă de premii!

PS: Câștigătorul va fi anunțat săptămâna viitoare. Și, pentru numele spiritelor preeriei, comentați-mi cu adrese de mail valide!

10 lovituri, dă-i și tu!