Pauza de Delta

Fincă în sara asta am fost în Ernesto, o crâjmă respectabilă din urbe. Şi acolo ierea o chelneriţă – deci frumoasă, foc! Şi io o întreb:

– Cum te cheamă?
– Magda, zice ea.

Superb – gândesc eu, cu puţinul meu de minte, Mogdo, că aşa se pronunţă (io am avut ceva verişoară de-a paişpea pentru care am făcut un fetiş vero – pe la 11 ani, o chema tot Magda). Şi mă pregăteam să îi spun că după Ildiko şi Timea, ea e a treia mea iubire maghiarească, fincă crâjma e maghiară, şi io vă repet, dacă nu am mai zis asta – io-s mega fan unguroici.

– Şi ghe unde eşti? o-ntreb eu, aşteptând ceva nume din ţinuturile secuieşti – sau măcar româneşti preponderent maghiare, spre cinstea lor.
– Din Botşeni, zice ea.


13 lovituri, dă-i și tu!