Păr stylism: o diacritică literară

– Tu, ţi-l recomand. E cel mai bun. Să vezi ce face cu mâinile lui!
– Ce face, tu, cu mâinile lui?
– Păr! Păr frumos şi sănătos şi frezat şi pomădat, face o simfonie din şuviţe, îţi cântă părul! Îţi face şi coc de naşe, coadă ca la Iulia Timoşenko, freză de călugăr Shaolin sau păr de pasăre!
– Cum, tu, păr de pasăre?
– Pasăre! Cocor sud-african, pelican foarte creţ sau găină vată-de-zahăr!
   

– Tu, şi e bun, mi-l recomanzi?
– Tu, e senzaţional! Nici la masaj nu te simţi aşa de bine! Are nişte mâini… cu degete şi burice!
– Şi cum dau de el?
– Pe Internet. Îl cauţi şi-l găseşti pe Internet.
– Ce caut?
– Raul Tişa. Ăsta e numele lui.

Un minut mai târziu.

– Tu! Mai eşti?
– Da, tu! L-ai găsit?
– Tu, ăsta e chiar aşa de sus-pus?
– Cum adică?
– Păi… e păr-stilist-om-de-ştiinţă? Voievod? Cântăreţ sau stat american?
– Ce tot vorbeşti, tu?
– Tu, păi are pagină pe Wikipedia! Păi numai oamenii de ştiinţă, voievozii, cântăreţii şi statele americane au pagină de Wikipedia!
– Cum să aibe, tu, pagină pe Wikipedia! Că doară nu-i om de ştiinţă, voievod, cântăreţ sau stat american!
– Tu, chiar are!
– Stai să caut şi eu! Da, tu, are! Ăăă… stai puţin…

Deci care sunt şansele să cauţi Raul Tişa pe net, care este un păr hair stylist din oraşul nostru Cluj minus Napoca, şi să dai peste Râul Tisa? Voi vă daţi seama ce potriveală?

PS: Râule Tisa, să-mi dai cinzeci de mii că ţi-am făcut reclamă moca.

9 lovituri, dă-i și tu!