Somebody else’s art genius

…written on a toilet in Odense, Denmark, read once, never forgotten:

“I fuck my girlfriend
Sitting, standing, lying,
And when she jumps
I fuck her flying.

And when she’s dead
And long forgotten
I’ll dig her up
And fuck her rotten!”

+

“When you answer nature’s call
Must you write upon this wall
Or is it that your feeble wit
Only shines where others shit”

8 lovituri, dă-i și tu!

Ce poate iesi din nunta a doi programatori de sex opus?

Coprea

Va spun eu: nimic.

Nimic rau.

Da, mah, Calin, cavalerul din Turda, printul cimentului, floarea BLS-ului, spaima coniacului si junele prim al unei intregi generatii de crajmari s-a agatzat ca un peshte remora de Corina, despre care nu mai am epitete. Cine o stie, stie si de ce!

Relatia asta simbiotica arbore-lichen a inceput cu ceva vreme in urma, cand Corina a fost fascinata ca mai tot timpu asta venea la serviciu inarmat cu bancuri noi din perioada interbelica, pungi sub ochi si nebarbierit, desi, uneori, curat. Relatia a degenerat cu mutarea impreuna, prajituri la cofetarie platite de ea si lungi seri de pizza oferite unor prieteni la fel de dubioshi ca personajul, traficanti de slapi chinezesti in Serbia, vanzatori in piatza si chiar technical writeri. Si deoarece Corina era convinsa ca in alta viatza a fost Regina Maria sau tanti aia care a inventat Crucea Rosie, si simtea ca trebuie sa se dedice unui scop nobil – gen oprit razboiul din Kosovo si Secuime, gasirea unui leac impotriva cancerului la testicule sau (si mai ambitios) sa-l aduca pe Calin pe drumul cel bun, s-a hotarat sa il ceara de sotz, ca de barbat nu putea fi vorba. Dupa ce i-a cerut voie mamicii sale (o meseriasha cu care nu are apsolut nimic in comun), Calin a racnit cu o jumatate de gura: “Da!”

Si i s-o dat! I s-o dat o nunta in Jibou. Tata socru ar fi vrut sa ii mai dea si el una cu cotul in frunte, da’ l-o oprit mama soacra si – cu greu – inca 9 nuntashi, atata era de otzarat. Cert e ca intr-o zi de vara rulam voioshi spre Jibou – la beut, mancat, beut si dormit, si beut. Pe drum nu ne-am putut abtine sa nu facem bancuri despre Calin. Ziceam ca daca as fi eu Marele Sysadmin, l-as loga pe Calin pe invisible, ca la prea multa lume le strica ziua cand il vad. Si mai ziceam ca nu se stie cine i-o dat lu Calin IP in reteaua asta a lumii, ca mare inconstient o mai fost. Plus ca fiecare zi are creierul formatat. Da’ am ajuns cu bine in Jibou (eu mai greu, ca veneam hapt de la Bulgari!!! ce, ejbou?) si ne-am instalat direct la capatul suptire al unei sticle de bere cu o oratanie pictata pe eticheta, parca era ceva urs, daca bine mai tin minte. Vrusesem sa intram in plina nunta (ca clar ca am intarziat vreo 3 ore) in pantaloni scurti, sandale si ochelari de soare, dar mirii erau afara si nu i-am putut oripila.

Cert e ca la un moment dat ne-am hotarat sa furam miriasa. Si am furat-o. Pe mireasa, vreau sa zic. Si am dus-o acasa la ea si am inceput sa racnim in telefon catre Calin ca ar face bine sa se conformeze cererilor nuastre, ca daca nu, va primi zilnic mireasa prin posta, o ureche azi, un deget maine! Si am fost invitati la negocieri. Si am cerut, in fatza unui public numeros, sa ne dea 600 de metri patrati de teren in centrul Clujului, cu utilitati si front mare la strada. Sau macar 600 de metri liniari. Dupa care am cerut ca viitoarea fata a unuia dintre nasi sa se numeasca dupa numele noastre, ale rapitorilor (ar fi trebuit sa se cheme Aditza Misha Rada, un nume frumos pentru o domnisoara, totusi!) Si cand am vazut ca nu avem cu cine negocia, am cerut cu nesimtire o sticla de Zaraza de 7 stele (din care, pana la urma, 4 au fost facute cu pixul, ca n-avea numa trei), si noi sa o bem in timp ce mirele canta la microfon “Ma iubeshte femeile” cu voalul miresei pe cap, iar cei doi nasi (nota bene, masculii celor doua perechi de nasi!) danseaza pe masa tango dupa melodia mirelui. Si s-au conformat.

Cu astfel de amintire am ramas dupa nunta la care toata lumea a aratat mai bine decat mirele. Si decat nasii. Si decat mine. Si asteptam amu cu nerabdare sa ne spuna Calin cum s-a descurcat in luna de miere, ca nesimtitu nu raspunde la telefon, nici mort-copt. Da’ mai asteptam si urmasi. Ca is oameni faini.

2 lovituri, dă-i și tu!

De Bulgariae

Stilian

Ca unui Cezar Galia, asa mi s-a desfasurat mie Bulgaria.

Faina tzara! Faina.

In primu’ rand, blocurile lor sunt tot de ciment. Si BCA. Si locuite de oameni. Care cere tigari strainilor. Groapele lor exista chiar de-a dreptul pur si simplu in pavaj. Si parcarea lor unde am oprit intre Burgas si Varna era plina de moloz, iar in mijlocul ei trona un colac de buda. Si umflatura lor din slip e de fapt telefonul. Dar mi-a placut la nebunie ca am vazut un mascul care asculta muzica la walkman pe plaja, nu la Mp3 Playa d-ala cu fitze.

Si bulgarii sunt manelishti, ca si noi, dar asculta decat Gutza si Adi de la Valcea de-ai lor (caruia ii spun Adi de la Plovdiv). Stau cam prost la capitolul masini, pentru ca am vazut mai mult Lada, cu sau fara castraveti. Sportul national: sa nu vorbeasca nici o limba (pana la aceasta ora nu va pot confirma daca vorbesc bulgara, macar). Plaja nu se curatza decat de reziduuri umane, si e tot plina de scoici si de ramurele de plopi, aruncate de bulgarii care sunt in plop, ca si noi. Guvernul se afla in plima reforma a pretului berii – cea mai scumpa Kamenitza cumparata la o terasa cu fitze de pe plaja m-a lasat mai lefter cu 1 euro. Meniurile sunt si in engleza, daca esti norocos, si soiurile de peste au denumiri misterioasa, cum ar fi Zipura fish sau Cernokop. Burgas-ul e plin de broajte kamikaze, care ies noaptea la plimbare si sunt strivite de talpi bulgaresti in slapi chinezesti. Si mai e si plin de apa calda, da numa in mare sau la dush. Si politaii nu te hartuiesc daca ai masina cu numar german. Si nu cer spaga. Si preturile nu se umfla daca intrebi “How much?”

In poza: eu cu Stilian, cel mai bun prieten al meu din Bulgaria pe care l-am vazut o singura data in viatza mea si amu nu ai raspunde la e-mail dupa ce l-am imprumutat cu 600 leva. Oare n-am procedat bine?

2 lovituri, dă-i și tu!

Ati mers de-ati luat lumina?

E beton de Pasti. E plin de ooo rosii care nu te dor – si asta e mare lucru. E si postul, in timpul caruia simti ca ai manca si vietuitoarele alea care provoaca SIDA, asa, cu halba bavareza le-ai manca. E si lumea aia care mere la biserica numa ca sa se afle in treaba, fetele sa se mai uite si sa fie privite, baietii ca sa lege prietenii strajnice cu gardienii care ii legitimeaza cand ii vad beti. E si babele care isi gasesc de lucru shhh-indu-i pe tinerii astia din ziua de azi, care nu e ca noi cand eram ca ei! Noi am mers cu aceeasi sperantza care ne ghideaza vietile, si anume cum ca Domnul ne vede, ne retine minte si nu a urmat cursuri de psihologie cognitiva sa ne ceteasca gandurile dupa modul in care cascam, mutam greutatea de pe un picior pe altul si ne facem numa ca pupam crucea, ca doar n-oi pupa unde-o pus buzele tanti aia batrana,  zbarcita si smochinita, care doar in ochii Domnului e frumoasa.

Faza nasoala e ca m-am hotarit pe ultima suta de metri sa tin post. Nush de ce, ca de evlavie nici gand, de slabit nu e cazu, de boala – Doamne multzam, nici atat, ce microb e intr-atata de prost sa stea in mine? In 2 saptamani moare de coma alcoolica. Cert e ca a fost una dintre cele mai grele clipe din viata mea. Post – adeca fara sex, tigari, carne, ganduri rapciugoase, privit decoltee, injuraturi (aici mi-am permis sa nu fiu kiar asa habotnic) etc. Am ajuns cu maruntaiele protestand in Sibiu cu trenul, aceleasi 4 ore pentru 160 km de cand eram boboc, desi calatoream acum cu Sageata Albastra. Era Vinerea Mare. Am iesit in oras si mi-am permis sa ma indop cu bere de post, 8 la numar in 3 ore jumate. Bere de post – adeca de soferi. Adeca fara alcool. Si am numarat ceasurile ramase, si am incercat sa ma multumesc cu fumul de la alte mese in timp ce-mi promiteam ca voi lua pashtile cu bricheta aprinsa, pentru ca imediat ce iau paine cu vin sa pot sa aprind tigarea si sa trag cel mai adanc fum din viatza mea.

Deci vine si ziua de sambata, Mitroa zice: bai candidat la viatza vesnica, uite ce e. Deci eu sunt in postura asta prea-teoctista de 6 saptamani. Deci am pregatit acasa 6 kile de carne de gratar, costita, carnati, ceafa de porc, am cladit un foc cu 3 kile de carbuni, am o lada de bere, palinca lu socru-meu (stii tu, d-aia de nu ti-i rau dupa ea). Deci eu si crap daca apuc sa intarzii momentul suprem de carne+papa+tigari+beutura+Doamne multzam – ca ma mai tine inca – sex. Deci orice minut intarziere este inshishi mana satanei! Deci trebe sa merem undeva unde se dau Pastile mai repede. Deci musay. Deci uite ce propun eu: mergem intr-un sat cu 10 locuitori langa Sibiu. Il stiu pe preot, e super evlavios si destul de divortat (!!!) de nevasta-sa, si sigur nu se va intinde la povesti. Deci hai sa merem!

Si am mers. Si am ajuns in satul Poenitza, langa satul Nou Roman, 10 locuitori. Si cand un cantor i-o facut semn unui tanar sa-i reaprinda luminarea, asta o dat cu capul de candelabrul din biserica de MIE mi-or vajait urechile. Si cand dupa ce am pupat crucea popa o atins candelabrul sa-mi faca semn sa nu dau si eu in el cu mansarda, io am crezut ca vrea sa pup si candelabru’. Si l-am pupat! Si avea gust de matreatza. Si toti nesimtitii din biserica or izbucnit in ras. Si pana si popa o ras. Si am ras si eu.

3 lovituri, dă-i și tu!

Ce coada mea!

Coada

Paine de Pasti, sambata mare.

Ma duc la magazin, ma pun la coada. Avetz paine? Vine, zice tanti, acuma o plecat masina.
Stau.
Stau.
Vine masina. In spatele meu, coada. Sunt cam al cinspelea. Ma uit in jur. Cam 60 de oameni. Media de varsta – 65 de ani. Plin de pensionati. Sacose. Palarii. Se discuta de compensate, de gigacalorii, de uzina mecanica IPAS in 1970.
Se descarca painea.
Tanti incepe sa serveasca. Serveste 5 persoane, si zice: nu am suficienta paine pentru toata lumea!
Urmeaza 3 evenimente care m-au lasat ca la dentist:
1. “Sa dea numai una, sa ajunga la toata lumea!” striga un pensionar zanganind sacosa, in asentimentul gloatei.
2. “Nu te baga, dom’ne-n, fatza! Nu ti-e rusine? Am copil mic acasa!”, striga un ficior de vreo 70 catre un mosneag de vreo 30 (altul decat mine), si intreaga coada se mobilizeaza impotriva bagaretzului. Acesta renunta, rusinat, si pleaca la alt magazin.
3. La o suieratura, s-a petrecut cel mai de gura cascator eveniment pe care l-am vazut anul asta. Coada s-a impartit in doua, apoi s-a comasat EXACT in fatza mea. Din al patrulea, am ajuns al patruzecilea. Nu am vazut pe Animal Planet bancuri de sardele mai agile fatza in fatza cu un rechin. Nu am vazut stol de pasari mai vioi in reorganizare in fatza uliului. Se intind maini cu bani, se striga la vanzatoarea perplexa care vinde paine ca teleghidata. Sunt inconjurat de maini care agita bani. Pensionarul de sub palaria din fatza mea pune mana pe ultima paine si dispare efectiv ca teleportat.

Raman mut de uimire. Toti pensionarii au paine si se imprastie ca soriceii. Efectiv nu-mi cred ochilor. Sunt perfect inadaptat cozilor. In jungla urbana, pensionarii sunt in varful piramidei tropice (era sa scriu trofice, noroc ca mi s-o atras atentia!!Image)

O lovitură, dă-i și tu!

Caine de roman pana la moarte – partea I

Maini si palinca

Sunt mai mandru ca sunt roman decat daca as fi fost orice alta natie. La urma urmei, ultimul mare filozof “francez” s-a nascut la 8 km de orasul meu natal!

Io zic numa’ ca noi, romanii, nu futem copii ca preotii catolici. Noi nu am ars evrei decat obligati. Nu am colonizat popoare primitive ca sa-i belim in numele Crucificatului. Genocidul nu ne place! Si nici razboiul, desi Mackensen si Sinan (ca sa nu mai zic de Baiazid!) cred cu tarie contrariul, dupa ce le-am tabacit posterioru’ – e drept, nu eu inca, ci bunu’ meu si bunu’ lui. Noi si gandacii de bucatarie vom fi ultimele supravietuitoare ale unui cataclism atomic. Noi avem cele mai frumoase fete din tropic. Carnatzul de aici face orice Leber sa para buburuze de strutz. Poate nu ne oprim tot timpul sa ajutam un strain care se uita dezorientat pe harta in miezu’ Clujului, da’ suntem gata sa ii oferim un pat cald si o bere rece la nevoie (parol, io fac asta fest!) Asijderea daca are Golf-ul in pana, si nu ne trebuie banii lui. Suntem chiar in stare sa ii intrebam “La voi in tzara cum e?”, si asta zice mult. Aici in tzara masculii nu creapa de politete, si tocma’ de-asta pun pariu ca avem cu 200 milioane de spermatozoizi pe cap de pula mai mult decat are oricine de la granitza maghiara pana pe plajele Albionului. Nu ne altoim femeile decat daca ele cred cu tarie ca daca nu le batem nu le iubim. Si ne plac manelele pentru ca inca ne refacem dupa Enescu – hey, da’ macar nu ascultam Eins, zwei, Polizei! Pentru ca era cat p-aci sa numim noi imperator in Imperiul Roman, da’ Burebista o zis ca mai bine moare decat sa se amestece in politica interna a altora. Si-o si murit! Imi place despre romani pentru ca Vlad Tepes o fost roman. Pentru ca avem cea mai buna telemea din lume. Pentru ca aici numai esecurile genetice iau tzapa. Chiar si numai pentru ca nu suntem rusi. Pentru ca daca mai traia Ceausescu…

Pentru ca avem tigani si ii toleram mai bine decat tolereaza nemtii turcii. Pentru ca nu pornim razboaie pentru titei. Pentru ca nu avem nevoie de bomba atomica. Pentru ca am un prieten care are un prieten care stie pe cineva. Pentru ca nu am facut pogromuri. Nu prea multe. Pentru ca avem cei mai multi certificati Brainbench din lume, si pt ca cel mai bun certificat Brainbench e un american pe care-l kiama Vasilescu. Sau Georgescu. Pentru ca anul trecut sau acum doi ani am castigat Olimpiadele Internationale de Limba Franceza. Pentru ca Borsec a fost decretata cea mai buna apa minerala din lume. Pentru ca petrolul romanesc e de calitate mai buna decat ala arabesc sau rusesc. Pentru ca suntem crestini. Pentru ca patrunjelul are gust de patrunjel, nu de punga. Pentru ca bunica-mea framanta painea cu fatza la icoana. Pentru ca facem semnul crucii pe paine cand taiem prima felie. Pentru ca spunem “Doamne-ajuta!” in loc de “Prost” (!) Pentru ca “inchinam” cand bem. Pentru ca un taran din Rasinari m-o lasat sa-i incalec calu’, desi eram costumat in tigan. Pentru ca alor nostri copii nu le e frica de straini. Pentru ca ma ia lumea la ocazie, de la fandositi in Rover la soferi de tir, si unii chiar fara sa-mi ia bani. Pentru ca spunem “Pofta buna!” si “Sa-ti fie de bine!” (na, traduceti voi asta din urma in ce limba vreti!) Pentru ca stiu ca daca raman in pana in Suceava nu trebuie sa-mi anunt cu doua zile inainte prietenii ca am nevoie de cazare peste noapte – la noi, vizitele inopinate sunt surprize placute. Pentru ca la munte se da binetze. Pentru ca daca vecinul meu are casa mai mare ca a mea, mi-o reconstruiesc din temelii. Pentru ca am ajuns inaintea nemtilor la Stalingrad. Pentru ca abia reusiram si noi sa avem o batalie intre suporteri si jandari, nu ca civilizatii aia de engleji! Pentru ca avem bunul simt sa ne furam mai mult intre noi, si mai putin pe altii. Pentru ca daca toti romanii vin inapoi, Spania si Italia intra in recesiune necontrolata. Pentru ca facem bancuri care tin de foame. Pentru ca fosta Germania de Est arata mai urat ca Sibiul. Pentru ca spaniolii isi omoara nevestele ca disperatii – noi le iubim mult inainte. Pentru ca la noi divortul dureaza 2 minute. Pentru ca daca trebuie muncim si mult, si bine. Mai ales daca e pentru noi. Pentru ca mama-sa lu Utzu o cumparat 30 de borduri cu un milion de lei de la drumari. Pentru ca am invatzat si noi ca se pot jecmani asigurarile. Pentru ca si in Bratislava sunt blocuri, da’ ale noastre is mult mai urate. Pentru ca avem Muzeul Satului. Pentru ca la noi in tzara se putea cumpara o ordonantza guvernamentala. Pentru ca ortografia e a naibii de grea! Pentru ca am avut o flota de 200 de nave. Pentru ca filmele istorice romanesti au avut scenarii extraordinare, multumim, Eugen Barbu! Pentru ca stim sa ne bucuram de viatza.

Pentru ca nu am trait in viatza mea doua zile la fel.

(va urma)

PS: am scris aberatia ca raspuns la http://stancelsilvan.blogspot.com; (c) pe poza de la intrarea asta ii apartine tot lui. Cand avetz vreme, intratz si pe pajina lui, ca atata ma bate la cap, ghe Doamne, feri!

O lovitură, dă-i și tu!

Tiganiada 2006

24-imaginile-si-zambetul-zice-totul.jpg
S-a intamplat din nou. Si a fost mai rau ca niciodata. Pe scurt, de 6 luni numaram AMR-ul. Mai avem 4 luni! mai sunt 2. Inca o saptamana si 6 ore. Pentru a fi in ton cu evenimentul, Comitetul de Organizare a Vaii Caselor s-a reunit de mai multe ori pentru a hotari detaliile organizatorice. Ma suna Flaviu marti seara, la 10: Ba, zice, am intrunit celula de criza! Ma suna doua ore mai tarziu: Ba, zice, s-a imbetat celula de criza, hihihi!!!

Plec vineri la 13:30 din Cluj sa ajung cat mai repede acasa, sa prind operatiunea “Pete pe Ficat” editia a III-a in plina desfasurare. Iau autocarul si fiecare secunda mi se pare infernal de lunga. Fiindca fiecare secunda conteaza, vorbesc cu Utzu sa ma ia din Alba, sa ajung mai repede. Eram constant amenintat la telefon ca daca nu ajung la timp se defileaza pe centru, la Spital, la Tribunal si la Politie fara mine. Asta nu se putea intampla! Asa ca dupa artificii soferiale (saraca masina…), Utu ma depoziteaza frumos acasa. Unde leapad ciocul’ crescut de mic, de vreo 2 luni, si fiindca turbam de gelozie (anul trecut toata lumea l-a decretat pe Mitroa aka Rramon drept cel mai tigan dintre rromi) m-am hotarit sa rezolv problema mustatii mele roscovane, ca sa iasa cat mai bine in evidenta. Si am rezolvat-o vopsind-o cu Kiwi Prattico.

Ne sunam non-stop, colectez informatii de pe teren. Suntem la XXL, striga bulibasa. Utzu, zic, haidam! ce sa mai… O sperii pe tanti Stoian, vecina pe care am vrut sa o bat, si nu o data. Mustatza a la Tiriac imi gâdilă buricu’. Ajungem la XXL. In parcare. Si incepem sa radem ca projtii. Nelu avea o bluza inflorata care se inkidea intr-un singur nasture, bluza de mers la nuntzi a lu’ gajica-sa, mi-am dat seama. Flaviu avea in mana o bucata de burlan, era incaltat in ciorapi rupti in calcaie si slapi chinezesti. Mustata mea mirosea a Clujana. Si radeam ca cretinii! Cipi – eternul nemultumit – se pune pe urlat la noi sa ne grabim. Ne da noua ordine ce sa facem, la mine-n tzara, Rromania! Atata ne-a trebuit! Am inceput sa zbieram ca tiganii. Masinile s-au oprit din loc sa vaza bataie intre tigani! Ah, de i-ar durea, suspina o tanti.

Urmatoarea oprire – sa luam guitzătorul. 30 de kile de carne cu shorlic. Fara maţe. Intră Mitroii in piaţă sub pălăriile lor, efectiv toată lumea paralizează! Au cules carnea moartă si au adus-o in Matiz. Mai luăm ceva legume, nu se stie de ce. Si plecăm la Mărginean.

Ajungem la Mărginean. Parcăm in faţă, pornim manelele la maxim, si intrăm in curte. Mărginene, zbier io, unde esti, Mărginene??? Hai de da banii, ca ti-o trecut termenu! Unde esti mah??? Mărginene, iesi afara ca stiu ca esti acolo! Da-mi aia 600 de euro, ca nu ti-a fi usor de nu… (cainele firmei incepe sa latre demential.) Apare o domnisorica. Frumoasa, de alfel, da cu ochii umflati de emotie, se vedeau vinisoarele purpurii, cam 43 la numar. Buna ziua, zice, printre latraturile dementiale ale cainelui. Ce buna ziua! Nici o buna ziua, zic io muscand-mi mustata si scuipand un scuipat cu gust de incaltaminte. Mie sa-mi deie banii, ca d-aia am venit! Cainele confirma latrând demenţia. Cine, zice domnisoara perplexa. Mărginean! Stiu ca e acolo. E la toaleta, zice domnisoara, incercand sa acopere cainele care latra demential. Va rog nu mai racniti. Ce sa nu mai racnesc, zic eu demential! Io urlu cat poftesc, ca tre’ sa-mi deie banii. Banii mei! Du-te, ba, zice Flaviu, ca asta fuge pe geamu de la baie. Marginene, urla si el, nu ai cum sa scapi! Iesim sa verificam geamul de la baie, si radem ca cretinii. Intram iara. Cainele firmei latra demential, dupa care da inapoi si se ascunde sub fustele domnisoarei. Apare Marginean, prefacandu-se ca se sterge pe maini, desi stiu sigur ca nu se spala dupa pipi, nu e genu’. Uite-l, ma apuca pe mine racnitu’, asa strident ca mie mi se zgariau timpanele ca un cui pe tabla. Marginene, hai numa sa vorbim, ca nu-ti facem nimic!!! Hai sa vorbim. Si il lom pe sus ca pe-o mireasa, evitam privirea uimita a domnisoarei, si plecam sa “discutam”, presarand traseul cu “Tine-l bine sa nu scape!!!”. Bem un gat de coniac si plecam.

Fanfare Ciocarlie vibreaza boxele. Nici macar o privire inspre noi, nici la semafor, nici nicaieri. Ni se acorda insistent prioritate la intersectii unde nu avem dreptul. Oamenii isi privesc pantofii. Domnisoarele fac entorse de gat uitand-se in partea opusa noua. Batranii devin brusc preocupati de sacose. Luam carnatii de la macelar si ne oprim la cea mai sordida crajma din Sibiu, la “Nelu si Klein”, vizavi de internatul de veci, cimitirul orasenesc. Ne apucam sa facem calcule financiare cu o votca Saniuta originala 100% (20.000 suta) si o bere Balea in fatza, the cheapest there is, si tanti refuza vehement 2000 ROL ciubuc. Apare cuiul din pula aka Cipi. Ce scandal iasa! Asta vrea sa plecam, si isi sustine argumentele cu trei octave mai sus. Noi vrem sa ne certam, si nu ne lasam mai prejos. Cei doi betivi seculari din stabiliment se evapora, si tanti nu mai poate sa ne zambeasca decat foarte foarte fals, ca am vazut. Plecam, nu inainte de a-i suiera fioros “Asa-s romanii astia!!!”, si dansa se grabeste sa aprobe scuturand in cap si nechezand.

Urmatoarea oprire: Rasinari, sa luam lemnul de fag, atat de util porcului la tzepusha. Carutasii ne ignora cu dispret. Se strang copiii in jurul nostru ca la masini americane. Bem. Bem mult. In mijlocul satului. Codanele ne privesc cu coada ochiului, si rad. Incalecam un cal si facem poze. Plecam. Adi se imprieteneste cu vacariul satului, bea coniac dupa el si si eu fac la fel.

Ajungem ragusiti de chiote in valea noastra draga. Se decreteaza rapid: “Let the hostilities begin!” Ne punem corturile, strangem lemne. Mituim taietorii sa ne dea cativa busteni.

Facem porcu’. Nu se face porcu’. Mancam porc de carne cruda si sorlic sfarog pe la 3 dimineaţa. Am cazut de vreo 4 ori in valea raului, la doar 40 cm de vatra foculi. Nu mai stiu daca inainte sau dupa ce incepusera astia sa faca pipi in ea. Am vrut sa il omoram pe Flaviu, nu mai stiu de ce, dar el sigur stia si oricum nu mai conta.

Dimineata. Dorm singur in cort, si ma visez pe Valea Caselor. Zic, Doamne, fa sa nu se mai termine visul asta! Aud pasi. Se striga: Cort Groparesc, drei wetter taft. Vant (si zineva zgaltaie cortul). Cortul rezista! Ploaie. Aud susurul vesel al unui jet de pipi stropindu-mi folia exterioara. Cortul rezista! Ceatza, si vibreaza un pârtz. Cortul rezista! Hai ba sa-i dam cafeaua. Imi inclestez pumnii si sar in genunchi in cort. Zic in gand, Doamne, primul care intra o incaseaza! Domnul cu coasa ma fac, jur… cineva trage fermoarul de la usa. 10 centimetri. Astept infrigurat momentul sa slobod stanga-stanga-dreapta ucigasa. Se strecoara o doza de Timisoreana inauntru. In acel moment m-am trezit de-a binelea! Si am inceput sa rad fericit.

Ies afara un minut mai tarziu, toata satra e la soare, ora 8 dimineatza, dezbracati. Hai ba, zic astia, tu esti prost? Poti sa bei si tu dormi ca prostu’? Nu ba, zic io, da’ dati-mi o bere ca pe asta am beut-o.

Transam porcul. Cipi e artist. Se mananca carne cruda! Jucam fotbal care degenereaza repede intr-o batalie generalizata, sub ochii altor grătărişti care se uită cu jind la valea noastra, dar se hotarasc sa plece. Toata lumea vrea in echipa cu Adi, că are 1,90 m si bate suta de kile. Ştergem placintele de balegă de pe teren in doi timpi si trei miscari. Stef colapseaza si adoarme, plin de muste. Il dezbracam si il acoperim cu grataru’ – sa nu-l arda soarele – si cu roata de rezerva, facem poze. Remus vrea sa facem fight club, si descopar uimit ca destiu mic de la picior e mai sensibil decat bustenii, pietrele si masinile de care-l lovesc. Mai ciugulim un muschiulet crud. Baie! Se striga. Paraul e mai rece ca Boboteaza. Ne stropim ca bebelusii, vine Huby: beeeeeey, muşte beţive, avem bulboană mai sus! Bulboana e cat o cada, lepadam rapid orice textila si la curu’ gol ne inghesuim partile intime in suvoiul arctic. Bem coniac si urlam ca nebunii. Murim de cald. Facem concurs care are cea mai mica putza. Toti castigam!

Facem concurs de infipt cutite – am infipt cutitul in pamant cu putulica, cu buricul, cu sfarcul stang. Am iesit campion. Eu si Suciu. Avocatii se pricepe cu chestiile care taie, cum ar fi onorarii si tarife.

Beau cola si sting cu whisky, colapsez in cortul meu drei wetter taft. Ma trezesc ca sunt purtat pe sus, cu cort cu tot, sunt depus si simt ca ma balansez cu spinarea pe marginea râpei cu pipi. Sar in sus ca un taur când vede roşu. Mitroii! da’ astia is deja la vreo 2 metri distanta, drecu-i mai prinde! Insfac un umar si il lovesc cu fatza. Raspund cu pumnii, dau ca fetele. Bad idea. Huby tocmai ne batuse pe toti la scandenberg cu vreo doua ore inainte. Are prezenta de spirit sa nu riposteze, alfel muream de gatu’ lui. Imi inec nervii si frustrarile in alcool, ca un betiv ce sunt. A doua zi m-am purtat supect de politicos cu Huby, de s-o si gandit ca poate vreau sa-l fut in cur.

Radem de Stef care incarcase sa se imbrace si o adormit cu un crac de pantaloni tras pe el. Ne jucam cu pietrele de la vatra focului si primesc o kiatra fix in fluier, ca jur am si auzit cimpoaie sunând, ca-n Scoţia, aşa cântau! Am crezut ca innebunesc de durere. Dimineatza nu mai aveam nimic. Adormim.

A treia zi eram cocosati, bronzati de arsi. Ne dureau pana si firele de par! Facem concurs de palmi pe spate. Ne ferim de soare ca vampirii. Facem traditionala mamaliga si tochitura, si mancam pana aratam toti ca anaconzile. Facem concurs cine musca cainii ciobanesti care ne dadeau tarcoale, dar sunt mai rapizi ca noi. Deveniseram experti in mahmureala, puteam scrie tratate intregi. Facem rapid inventarul leziunilor, eu eram deja campion de la o posta. Piciorul meu drept putea fi folosit ca motiv de pensie de boala.

Au mai venit sibieni in valea noastra draga la un grătar, dar toti au pastrat distanta regulamentara. Cine dreq vrea sa-si lase copiii langa 8 masculi cu palarie, fara nici macar urma de muiere langa ei, care se joaca cutite si asculta muzica tiganeasca la maxim?

Am plecat profund fericiti din Vale, locul unde timpul are mult mai multa rabdare cu tiganii. Probabil s-au mai intamplat evenimente in perioda asta, dar toti avem versiuni diferite si las in sarcina istoricilor sa dezlege itzele.

…si ma doare, efectiv, FIZIC, sa-mi amintesc.

01. Tigani in parcare02. Tigani in parcare II03. Tiganii si porcul04. Tiganii si porcul II06. Porcul tiganilor se invatza cu lemnu07. Na du-te sa te tzuce porcu, tigane!08. Sa nu inerveze careva pe tiganu de mandea!09. Tiganu si Matizu’10. Tiganu ca leguma11. Tiganii ca legumele12. Crajma vizavi de cimitir unde bea tigani ca noi13. Hai sa-ti vindem un cal tiganesc fara cip!14. Tigan calare15. Bulibasa calare16. Tiganii bea lapte numa’ daca vacile bea coniac!17. noul nostru prekin mai tigan ca noi18. Ce pisha tiganii aia de beau coniac19. Let the hostilities begin! Pe muzica tiganeasca20. Tigan de vierme de matase21. Valea noastra plina de muzica tiganeasca22. Porcu’ tiganesc incepe indeplinirea misiunii23. Porc pe umar de tigan24. Imaginile si zambetul zice totul!25. Porc tiganesc26. Nu il mai prajim…27. Valsul tiganesc28. Orgie in stil rrom-anesc29. Orgie in stil rrom-anesc II31. Porc tiganesc crestat pt usturoi32. Incepe marea sfaraiala33. Pic, pic, stalactita de slanina!34. Imagine explicita35. Ranjet imposibil de reprodus36. Trei, doamne, si toti trei insetati!37. Nu suntem vegetarieni. Nici nu vom fi38. Manca-i-ai coada, Nelule!39. Cocoshat de atata munca40. Nelu, Suciu, Tigani, Porc, Love41. Parca tai din Saddam, asa-mi place…42. Imagine exxxplicita43. Ce daca arde! Si stomacu’ meu tiganesc arde…44. Tiganii mananca cu ochii, gura, nasul, urechile..45. Pe nailon, sa nu ne murdarim cu iarba46. Oare tiganu asta se gandeste la ceva, sau oare numa’ sta…47.Bulibasa48. Tigan mort de beutura49. Stau tigani la foc, focu-i la mijloc, Huby cu ghioc50. Natura Moarta. De beata51. Tiganii mananca carne cruda, post-transare52. Tigan cu carne cruda in gura53. Maini tiganesti flamande, burti tiganesti insetate54. Natura moarta tiganeasca cu paine alba si balega vie

55. Tigan cazut la datorie56. La umbra de cruce deasa57. Daca berea sta vertical, e suficient!58. Doamne, nu-l omori acum pe robul Tau tigan! Ca si mor…59. Trec tigani prin colb60. Gratar cu porc de tigan61. Juganind tiganul62. Tigan rapus de beutura63. Tiganoi pe Dacioi64. Tiganoi in Cieloi65. Tigani betivi66. Tigan beutor, nu borasc niciodata. Rog seriozitate67. M-a facut muica tigan oltean betzivan!68. Atata jar aveam si-n burta a doua zi69. Cine si cand a facut poza asta, nu mai tine minte nime’!70. Tigan adormit in plin proces de imbracare - super tare71. A doua zi, tiganii se feresc de soare ca vampirii…72. Tigan urat, tigan urat, tigan urat, tigan urat, tigan urat, tigan urat, tigan urat, tigan urat73. Tigani fermentand departe de soare74. Tigan clocind coniac75. Epilog. Deshtiu mi-era ca pruna!76. Mamaliga tiganeasca de final

2 lovituri, dă-i și tu!

Micutzu’

Micutzu

Era in anu de gratie nu mai stiu care, io elev, tocmai ma barbieream printre primele dati, Mitroa elev, urma sa se barbiereasca pentru prima data mult mai tarziu. Io cu bani, el fara bani, eu cu sora in Jermania, el cu sora mai mica ca el, ea copil reusit, el defel. Eu nu beam, nu fumam, bani in poker nu bagam. De la sora marci primeam. Banii nu mi-i keltuiam!

Vine Mitroa la mine odata si zice: Ba, zice, il stii pe Micutzu, ala pe care toata lumea-l urashte, ca e urat, mare, slab, prost, loser, ratat, betiv, negricios, gaunos, coshuros, chel, bubos, miroase a caine plouat, isi va bate nevasta si are si putza mica desi are nasu’ mare, si are o sora care seamana cu Jana Gheorghiu, aia de te-ai combinat tu la kefu’ ala cu ea, ‘ai prost esti! Stii ca mi-i preten, ca io numa cu din eshtia umblu, si am acuma o afacere cu el cu sacouri furate din fabrica, mina de aur, frate, ce mai! Da’-mi traba 20 DM imprumut, si-am vint la tine sa-ti cer ca stiu ca tu-mi dai ca ti-i mila de mine, ca ui’ la mine cum arăt. Nu-s pentru mine, is pentru Micutzu’. Hai ca nu e suma mare, numa un rucsac de-ala mare si fain iti poti cumpara de ei, haaaai, ma! Hai ca asta e in nush ce buda financiara si tre’ sa-l ajut, ti-i da inapoi in 2 luni, jur pe roshu, dacă nu imi vand bunurile.

Trec doua luni, trec trei. Bani – de unde, nici sa vrei. Vine Mitroa si, pan’ sa-i sar de beregatzi, zice: ba, zice, am cam mierlit-o cu asta, futa-l in gura de prajina, ca numa’ nu mai dau de el, si tre sa iti dau banii! Ba, mai mult, mi-o zis ca il doare-n apendicita de tine si de cartieru’ tău, si ca asa fraieri ca tine nu o mai văst. Desi sunt de acord cu el, dupa cum perspectivez io, avem doua solutii.

1. Vii cu mine seara, si il asteptam cand vine de la serviciu. Ne imbracam cum am vazut in “Tigrul din Hong-Kong”, si ne lom stelutzele de Ninja. Il bushim ca pe shnitzel si ii lom portofelu, si vedem ce are in el. Nu incalcam decat vreo patru infractiuni, lovituri cauzatoare de moarte, talharie, tentativa de omor in circumstante agravante, extorcare. Scapam ca suntem minori, si poate avem noroc de ne şi incuie astia intr-o inchisoare de femei curate si parfumate.

2. Vii cu mine ziua, la el acasa. Cacam un dosar plic inregistrat fictiv la Judecatoria Tribunalului Curtii De Apel Anti-Coruptie si Casatie si le spunem parintilor sa vina a doua zi de dimineatza la proces, si ca ii evacuam din imobil cu executoriu’ judecatoresc ca sa ne recuperam paguba, si vedem ce iasa! Ce zici? Fals si uz de fals, scapam in 6 luni.

Ba gulie, zic, e sub demnitatea mea sa atac catarge; mai ales ca suntem si doi, si asta e si slab ca un tzipar electric. In schimb, a doua varianta suna a excrocherie dublu rafinata! Hai, ca oricum io am inceput de mult sa ma cred James Bond. Cand incepem?

Si lom, mancati-as, un dosar plic, pe care il stergem temeinic (era scris cu creon), si ne apucam să caligrafiem, cu carioca a la secretară plictisită, rujată violet şi îmbrăcată în bluza de mohair tricotată kiar de ea: Judecatoria Procuraturii Cabinetului, procuror Dejeu Vasile, grefier Rodica Persiflare, cauza civila 69/19nouazecisi-nu-mai-stiu-cat-era, prin prezenta sunteti convocat sa va prezentati, numele si pronumele lu’ asta, sus-numitul in calitate de pârât, recuperarea prejudiciului, în caz contrar închisoare la penitenciar de la 6 luni la 3 ani. Semnat: mâzgălitură nervoasă, ref. conf. stoc. html.

Două ore mai târziu, sunăm la ăsta acasă, la casă. Latră câinii, sculăm oamenii din somn. Flavius, numa’ miere: săr’na, zice, e acasă prelungu’? Nu, zice tanti în capot, e la serviciu. Putem vorbi un pic? Uitaţi cum stă lucrurile: să-i spuneţi lu’ ăsta micu’ să vină mâine la trebonal la 9, ca băiatu ăsta l-o dat în judecată.

Io am început sa ma scutur violent de râs, da’ aveam totuşi faţă de cioclu. Tanti – albă ca un halat de chirurg de la sala de naşteri. Flaviu zice: Da! da. Că i-am dat 20 de mărci acum trei luni, şi când i-am cerut mi-o spus ceva foarte urât de mama. Mama mea, zice Flavius, care de fapt e-o doamnă. Acuma – nu e bai, da’ banii îs a lu’ băiatu ăsta, care e nepot cu procurorul Rodica Persiflare, zice mirobolantul, şi arată spre mine. Şi mâine se judecă cauza! Că unchiu-s-o s-o sopărat taaare mult, că el e un om fain, că o zis că cazu’ asta se şi judecă mâine, şi-l şi condamnă. Şi m-am gândit să vin să vă spun, să ştiţi şi dumneavoastră.

Cred că dacă aş fi vrut sa fac sex cu mama lu’ Micutzu’ în acel moment, si ta-su sa priveasca, ea mi s-ar fi dăruit sincer şi curat, ca în noaptea nunţii, si el mi-ar fi indrumat fiecare pas, sa nu ma pierd. Dispuneam după bunul meu plac de doi oameni muncitori şi aşezaţi la locu’ lor. Eram un mic Caesar care tocmai îi învinsese pe gali – galii ăia din care s-or născut mai târziu mâncătorii de fromage. Tanti o început să deşurubeze verigheta, şi vru să mi-o depună la soclu’, s-o şi oferit să mă spele eventual pe picioare cu mir şi cu părul ei. Taică-su’ o zis că nimic nu l-ar face mai fericit decât să le iau Dacia din curte, fiica de soţie şi jumate de împărăţie numa să le las copilu’ în pace. Şi amândoi au spus într-un glas că altceva nu-şi doresc decât să-mi treacă casa pe numele meu, in schimbul graţierii nemernicului! Flaviu i-o oprit tocmai când se ofereau să facă ei închisoare la penitenciar şi să rămână o viaţă sclavii mei, şi le-o zis: Tanti şi nenea, noi nu vrem sa va futem, deşi eu nu aş zice nu unei partide cu nenea. Tot ce vreau eu e ca prietenul meu să îşi recupereze investiţia integral, şi el vă promite că facem uitată întreaga afacere. Putem reveni într-o oră să luăm banii?

Într-o oră, am păşit pe cel mai roşu covor de sub tălpile mele. Am luat prânzul, am băut cu oamenii un pahar de vin excelent, deşi aveam numa vreo 15 ani, ne-am împrietenit la cataramă, apoi am sunat la un număr inexistent, mi-am liniştit un unchi procuror inexistent şi l-am rugat să nu demareze cazul inexistent, apoi, sub privirile tribale ale unor oameni tare cumsecade, am ars un dosar penal al unui caz inexistent. Apoi am îndesat 20 de mărci foarte existente într-un buzunar al blugilor mei din Germania – foarte existenţi – şi ne-am dus la prima casa de schimb, pentru ca să-i prăpădim pe toţi la un biliard foarte existent. Nu de alta, da’ cred că şi muream dacă nu dădeam o bilă în ziua aia.

Deocamdată fără lovituri. Dă-o tu pe prima!