Proiectele Clujului care mi-au atras atenţia la bugetare participativă în 2018

Aşa cum cei mai perspicace dintre voi şi-au dat seama, probabil, de ceva vreme, referendumurile astea pentru găurile familiei sunt neimportante şi complet inutile în condiţiile în care materia cenuşie din patrie migrează în draci către Occident, buzile şcolilor nerenovate rămân în fundul curţilor, în timp ce primăriile strălucesc de termopane triplustrat cu neon-argon-xenon puse de vărul primarului, iar PSD tocmai a inaugurat singurii 30 de km de autostradă din patrie. Iar felul în care Clujul se erijează în polul socio-cultural al României ne cam duce, volens-nolens, către postura de San Francisco a României, oraş care s-a dezvoltat şi pe seama gay-lor – spre deosebire de judeţul Suceava Alabama, de exemplu.

Păstrând realist proporţiile Cluj-San Francisco, că n-am fumat funarioana, da?


Nişte oraş fain. Unora le pică greu faptul că l-au construit ungurii, csf

Aşadar: în încercarea noastră ardelenească perpetuă de a fi oricum, dar altfel şi mai buni decât Bucureştiul, Primăria Cluj lansează, anual, un concurs de proiecte din partea populaţiei pentru dezvoltarea oraşului. Tu propui, tu implementezi, ei dau banii, să trăiască naşul mare. Aici aveţi ediţia din 2017 (scroll down pe homepage). Încă se lucrează la ele, dar din 15 proiecte, 2 sunt în faza de execuţie – maaaare, mare lucru pentru nişte ardeleni, restul sunt în faze diferite de implementare (adiiicăăă, am depuuus proieeectuul, daaaar, nooo… mai aşteptăăăm, no).

Ce proiecte mi-au atras atenţia anul ăsta? Iată-le:

Stație Cluj Bike pe Calea Dorobanților în apropierea clădirilor de birouri

Amenajarea unei noi stații de biciclete în cartierul Iris

Amenajare Parc in cartierul Buna Ziua

O gura de aer

STATII DE AUTOBUZ CU PLANTE si MOBILIER URBAN

Defibrilatoare automate externe în locurile publice din Cluj-Napoca

Aparate de sport ( fitness) in curtea scolilor

plata contactless la automatele de bilete CTP

Votaţi şi ieşiţi din casă dacă vă pasă! Luaţi de aici ipocrizie – după ce v-a îndemnat să boicotăm împreună referendumul, bloggerul vă invită acum să votăm la bugetul participativ.

Dacă v-au atras atenţia şi altele, sau sunteţi implicaţi în vreunul, vă invit să-l dezvoltaţi în comentarii.

Hai, referen… ăăă, ăsta, bugetare participativă fericită, Doamne-ajută!

3 lovituri, dă-i și tu!

Luni, după referendum

Dimineaţa aceea părea că anunţă o zi normală – atâta cât poate fi de normală o zi de luni; nimic nu prevestea aventura de proporţii epice ce urma să urmeze, mica odisee de Cluj; sau, aşa cum o va consemna literatura de specialitate, Balada lui Toma Alimoş de WordPress – de pe Someş.

În dimineaţa aceea, bloggerul sări din pat la ora 6:20 dimineaţa fix, sprinten ca un piţigoi, deşi era ora la care nici cocoşii nu ar fi cântat de atâta mahnureală. Apoi se spălă sub pleoape cu gheaţă pură de pe curcanii congelaţi aduşi de la mătuşa Ţâca din Ţara Oaşului, apoi se băgă în cadă, unde medită în poziţia lotus timp de 10 minute sub un jet de apă rece de la robinet.

Ieşit afară, porni înviorarea de dimineaţă: 600 de flotări pe degetele mari de la mâini, 600 de abdomene şi 4 genuflexiuni.

Îşi pocni apoi degetele de la mâini şi strigă către nievastă:
– Muiere, adu-mi crosa de golf! (more…)

26 lovituri, dă-i și tu!

Războiul din Vietnam şi referendumul pentru familie

În seara aceea fierbinte de august 1961, generalul de patru stele
Nguyễn Văn Thiệu

şi generalul de trei stele
Ngo Dinh Diem

din Armata Vietnameză de Eliberare discutau strategii pe un ton mai aprins ca niciodată, aplecaţi peste o hartă a regiunii Lam Dong. Sorbeau o vodcă rusească primită de la Leonid Brejnev şi gesticulau peste masă cu trabucuri venite direct din Havana, Cuban export, rulate pe pulpă de cubaneză negreasă, grasă şi frumoasă, cu aromă de afine tropicale. (more…)

64 lovituri, dă-i și tu!

Ca și când lucrurile nu erau suficient de distruse, voi fi vorbitor la Târgul de Cariere

Cel mai bun semn că țara asta a ajuns o daună totală este că mai nou defilez ca om de carieră: mâine, 3 octombrie, voi fi vorbitor (discursionator…?) la conferinţa I love my job de la Târgul de Cariere. Voi încerca să modelez minți tinere în spiritul antifa al sexo-marxismului și al neo-iliberalismului, așa să-mi ajute Dumnezeu, sfârșitul e aproape.


Nu mai am fotografii cu polarul portocaliu de la Carrefour, deci le-am trimis și eu cu ce am

Voi fi într-o companie selectă – între alţii, Cristi Danileţ (spaima marijuanelor) şi Daniel David (nievastă-mea are un crush sincer pe acest domn, csf). Eu voi fi ultimul vorbitor, pentru că trebuie convinşi oamenii ăia să plece cumva către căşi. Şi voi vorbi despre ceva complet opus de ceea ce se aşteaptă lumea, gen cum să facă bine şi să nu-şi mai tot urmeze ei visurile de a fi bloggeri de călătorie, că n-o să mai aibă dupa aia cine să ne lege şireturile, ce tot atâta millennialism.

Aşadar haideţi în număr cât mai mare, până mai sunt în ţară companiile astea care fac agajări, că dacă punem de-un #romexit apăi plecăm şi noi la Anglia cu toţii, să rămână numai ei aici. Ştiţi voi care, nu mai vă zic.

8 lovituri, dă-i și tu!

Studenţii din ziua de azi

Ies dimineaţa pe uşă, alerg către staţia de autobuz cu copchilul de mână, fluturând pe lângă mine… ajung tocmai când pleacă un autobuz plin de cetăţeni, ce mai, ghinion iliescu, fir-ar să fie.

Îl aştept pe următorul, vine şi ăla ticsit… ne facem loc înăuntru cu greu, ne strecurăm ca limacşii pe sub căpşuni, încercăm să nu cădem prea mult la curbe că n-avem de ce ne ţine – ce mai, supravieţuim. (more…)

10 lovituri, dă-i și tu!