Oradea on my mind

Weekendul ăsta care a trecut am fost la Oradea (orașul ăla în care până și piscinele cu apă termală au piscine cu apă termală), la Aqua Park Nymphaea, că am înţeles că e no bra day, şi am vrut să… fac o baie.

Ţapă: orădenii nu sărbătoresc no bra day.

Vizita s-a datorat faptului că am negociat cu Moştenitorului că mai bine mergem la un aqua park decât să-i facem petrecere de copii de ziua lui. Că ştiţi şi voi cum sunt petrecerile tematice pentru copii: dai o roabă de bănet ca să-i vezi pe toţi părinţii obosiţi şi fără chef, pe copii cum se isterizează şi-şi scot ochii de buiaci ce sunt, iar Spiderman are ţiţi, pentru că e jucat de o domnişoară, pentru că actorul care era de regulă Spiderman s-a decis să fie Prinţesa Gheţurilor după referendum.

Revenind: şi am plecat la Oradea prin cea mai frumoasă toamnă de anul acesta.

Cea mai frumoasă toamnă, cu cel mai mare incendiu, probabil ardeau nişte buletine de vot de la referendum, sau ceva. Sau pur şi simplu în weekend se ard deşeurile pe care nu ai vrea să plăteşti să ţi le ia o firmă specializată, şi n-ai de unde lua amendă, că Garda de Mediu e şi ea la grătare.

Aqua Park-ul Nymphaea e surprinzător de fain. Măricel şi relativ accesibil ca preţ: 50 lei intrarea pentru adulţi, 25 de lei pentru copii (saunele şi baia turcească se plătesc extra), 6 lei o bere mai răsărită, lume spălată şi oameni faini, ca-n Bihor. Totul nou:
– circuit gândit cumsecade (vestiar-duşuri etc.)
– duşuri cu săpun/şampon
– magazin cu orice accesoriu te-ai putea gândi că-ţi trebuie pentru bazin
– piscine care mai de care mai variate (cu râu interor, cu cascadă, cu căţărare, cu jacuzzi etc)
– toboganuri de apă care te fac să ţipi ca un pescăruş
– copii în culmea veseliei, entuziasmaţi şi cu fasolea rânjită, de te pişi pe tine de râs când îi vezi cât îs de fericiţi
– complex aerisit afară (deci vara cred că e super fain)
– vreme frumoasă afară, că am stat la bronzat în slipi,
ce mai, relaxare totală.

Cam aşa arată interiorul – mă iertaţi, e singura poză pe care o am, că am citit în loc să stau pe telefon, şi nu e vina mea că fetele alea au făcut photobomb, eu sunt cu inima curată!

Minusurile:
– nu au un bazin olimpic, că aş fi muncit un pic să mai dau jos burtica
– dacă nu eşti atent, un prânz poate costa cât o masă în Grecia, la calitate net inferioară la noi – am plătit vreo 120 lei pe masa a trei persoane în prima zi
– în partea cu restaurantul mirosea toată ziua a carne prăjită în uleiul din luna mai
– m-am lovit de doua ori la cot. Zdravăn. Fix pe toboganul ăla cu verde, pentru fricoși. Ăsta-s eu.

Ca să ne răzbunăm, după bălăceală ne-am dus la Meatic, restaurantul inegalabiluluilui Adi Hădean; unde, hămesiţi ca nişte crocodili, ne-am delectat cu o porţie de măduvioare şi un New York Steak de ţi se topeşte în cerul gurii, alunecând pe un tobogan de pireu din cartofi copţi!

Şi am mers incognito, nu am zis nimănui, că am vrut să scriu adevăruri despre restaurant pe blog, ca de obicei – mai puţin ca atunci când mă plăteşte George Asoroşiţei – şi mă bucur că bucătarul nostru Masterchef a făcut o treabă bună de tăt! Că localul e fainfainfain, personalul e super amabil şi profesionist, şi eu n-am putut face poze la interior, că era plin de lume şi mă tot urmăreau, că nu e o onoare şi o fericire să apari cu mecla pe acest site de pe Internet.

Seara am reuşit să mă văd foarte scurt cu Flavius Bunoiu (fiind un eveniment de famiie, nu am anunţat pe nimeni de vizită; aşa că iertare, dragi prekini din Oradea!), şi chiar mi-era dor de o discuţie cu el, că el a fost artizanul proiecţiei filmului Usturoi de la Oradea (printre cele mai de succes proiecţii) din vremurile bune (care, cu ajutorul lui Allah, vor reveni ele). Şi vă recomand, şi eu, acest articol scris de domnia sa, ca oglindă a referendumului de care deja aţi uitat. Şi căruia-i mulţumesc pentru că face şi desface prin Oradea aceea, el e omul la care trebe să mergi dacă ai nevoie de ceva în tot Bihorul.

O poză cu hotelul Elite Hotel, unde am stat. V-am zis că tot ce-i în Oradea e cu piscină?

A doua zi, pentru că târgul de la Negreni era în plină desfăşurare, după aqua park am venit către casă pe Zalău – numai 4 ore de mers 200 km. Pe drum, am descoperit o gemă, restaurantul slovac de la Şinteu…

…unde m-am împrietenit cu acest domn slovac care vindea must de struguri proaspăt stors la un leu paharul (!), şi am băut vreo 4 pahare de mi-o puşcat glicemia în urechi.

Şi la restaurant scria că toată luna octombrie şi noiembrie, bucătarii de acolo pregătesc gâscă, şi aş băga, că n-am mai halit niciodată aşa ceva.

Mno; fiu-meu, după escapadă, o zis că data viitoare să mergem la un Aqua Park Aqua Park, nu să-l cheme altcumva, gen Nymphaea, că asta înseamnă că nu e chiar aqua park dacă e nymphae-e din aia.

14 lovituri, dă-i și tu!