Nepoti wars

Deci am facut cunoştinţă cu galeti de apă, goale, din plastic si tabla; cu coceni rontaiti de porumb fiert, cu coji de pepene, si cu doi mititei pe jumate rontaiti, pe care nepotii mei nu mai vroiau sa-i molfaie; cu coji de paine intarita pe care câinii vecinului le-au refuzat cu demnitate, cu palmutele cu care nepotii mei se sterg la gura cand mananca gratar inmuiat in grasime; cu o coada de grebla, cu butonul de volum de la casetofon, care a cazut in iarba si nu a mai fost niciodata regasit; cu doua CD-uri cu Irina Loghin, preferatele alor mei, fara carcasa, pentru că cu carcasa făcusem cunostinta anul trecut, cand veniseră nepoţii; mai ales cu doua masinute de jucarie Made in China, pana cand din ele nu a ramas decat o masa diforma de plasticăraie; cu o casca de Darth Vader, luata cadou; cu un scaun de terasa, din plastic si el, si si verde, cel mai dureros verde; cu o mână bine ţintită de pilaf de orez cu morcovi; cu caisele mucegaite uitate 4 zile la umbra, intr-o punga, si care deja incepusera sa cam fermenteze si sa miste, ca am si crezut ca ma vor sugruma din zbor; si cea mai zgubilitica chestie cu care am facut cunostinta la cap a fost un scutec destul de necurat, si incerc sa nu imi amintesc cu ce chestie verzuie era el, scutecul, destul de plin.

Cu toate chestiile astea am facut cunostinta, eu si capul meu, weekendul asta de pauza prelungita, cata vreme am stat la Orlat si m-am luptat zi-lumina cu nepotii mei de 7, respectiv 3 ani!

18 lovituri, dă-i și tu!