N-aşaaaa…

Vad ca s-a mai potolit nebunia, mi-a mai venit şi mie puţintel inima la loc după ce m-am speriat de moarte (hehe! am scris moarte!) când am văzut că vro 4000 de cetăţeni au dat năvală la mine-n ogradă neanunţaţi! Dumnezeule, că instantaneu m-am văzut în faţa unei pieţe pline de oameni, şi eu fără sufleur, şi mai făceam şi microfonie când deschideam gura (de la plombe, mi se sopteste din regie)! Aşa că, bărbăteşte, m-am ascuns după fusta muierii, ca un mascul curajos ce mi-s! Păi ce să ştiu eu vorbi către 4000 de suflete? Păi eu nu-s în stare să-i vorbesc muierii mele mai mult de 6 minute 40, că mai bine fac sexuleţ cu ea decât să-i ţin discursuri! Aud? Ia încercaţi voi, ăştia tari în papagal, să vorbiţi către 4000 de oameni deodată! Este că mai degrabă aţi face sexuleţ cu segmentul feminin din audienţă (pe care îl şi speraţi, de alfel, să fie bine reprezentat)? Că deja mi se strepezeşte mintea de anticipaţie numai când mă gândesc!

Cu alte cuvinte: haidaţi că încercăm să ne reluăm existenţa, că altă soluţie se pare că nu-i, că aşa mi-or zis mie vocile. OK? Plus că să vedeţi mâine ce învăţăminte am tras de la un scaun ergonomic, aiaiai…!

26 lovituri, dă-i și tu!