Mini-fotoreportăjel: Paşte în Oaş
Anul trecut v-am zis despre Paşte în Bucovina (vezi unu, doi, trei). Tura asta vă zic de Paşte în Oaş.
Oaşul este un fel de verişor primar, renegat şi veşnic aprig al Maramureşului; şi chiar mai proscris el, aşa, că e mai buiac.
Aşadar Vinerea Mare, terminăm de muncă la lucru şi ţâjnim către socri, unde ne aştepta una bucată Gropărel (vă reamintesc, aflat în concediu de la gădăniţă) însetat de dragoste maternă; dar mai ales de maşina de pompieri pe care dragostea maternă i-o cumpărase de Paşti (din banii dragostei paterne).
Şi după un drum suspect de scurt, că mai-mai că-mi venea să mă apuc să-i mulţumesc înţeleptului guvern Ponta, cel care a accizat benzinele până a scos maşinile afară de pe drumuri, am ajuns cu bine în judeţul socresc; unde ne-am preluat odrasla.
Apoi am adormit ca o valiză, cu foamea în glandă; căci urma ultima zi de post. Zi în care, fireşte, am stat deoparte de muncă, numai am stresat-o pe soacra mea cu pozele la mâncare.
De fapt, acesta este gustosul picioruş al unui copilaş oiesc
Nici un pic de colorant. Nada. Deloc. Zero cu nimic!
A doua zi am ieşit la plimbăreală; şi nu a durat prea mult până ce Gropărelu’ o agăţat o biată copilă ţigăncuşă (io foarte tare îl încurajez să se împrietenească cu minorităţile naţionale) de care atâta grijă aveau părinţii, că nici măcar păpucii în picioare nu i-or pus cum trebuie.
Avea cei mai albaştri ochi de pe lume, săraca, dar ce folos! Dacă părinţii sunt prea ocupaţi cu berea, Un show păcătos şi ceilalţi trei fraţi, nu-i prevăd un viitor foarte luminos; şi asta fără să fiu foarte Nostradamus.
Seara am vopsit ouălelele; şi am zis că nu-i spun soacrei că abţibildurile pe care le păstrase ea anume dintr-o revistă ultraortodoxă special pentru a le lipi de ouăle de Paşti sunt, de fapt, extrem, extrem de catolice.
Asta nu l-o oprit pe Gropărel ca, în seara de Înviere, după ce am terminat cu vopsitul, să se apuce să LINGĂ, fraţilor, ouăle proaspăt vopsite, cu atâta poftă de zici că erau îngheţată! Şi nimeni nu s-o mirat de asemenea comportament, pentru că ouăle fuseseră unse cu slănină din aia bună, de la porcul mătuşii Ţâca. Şi ăsta micu’ are înnăscută aprecierea pentru frumos şi gustos cu aromă de afumătură naturală.
Miss Treţ
În fine.
Oşenii mai au o sărbătoare la beserică după Înviere; şi slujba se ţine duminică dimineaţa, pentru că nimic nu-i bucură pe oamenii care au ţinut post decât încă trei ore de aşteptat cu burta goală, în timp ce cârnaţii se înfoaie în coşărci.
Apropos, să ştiţi că-n Oaş, cât e el de Oaş, nu s-a pomenit îmbulzeală la binecuvântarea bucatelor: oamenii aşteaptă frumos şi cuviincios şi unu’ nu iese din rând.
Să se dea numai câte-o binecuvântare, să ajungă la toată lumea!
Şi oamenii vin îmbrăcaţi în port tradiţional oşenesc la beserică. Ceea ce foarte tare place la blogger.
Nu toţi, numai copiii; de fapt, copilele; şi dacă vreţi să ştiţi cum arată şi adulţii în straiele tradiţionale, de regulă purtate la nunţile alea cu fală mare, cu 2000 de nuntaşi şi 12 perechi de naşi, brazi şi păltinaşi, iaca – poză făcută astă-vară, o găsiţi şi pe contul meu de Instagram.
Orice este în sticlele alea, cifra octanică este extrem de mare
După ce am luat paştile, ne-am străduit vreo juma’ de oră să-l convingem pe Gropărel să le ia şi el; că el, bietu’, o-nţeles greşit cum stă treaba cu cuminecăturile şi alte alea, şi tot aştepta cuminte să-i dăm pastile, nu paştile, şi tot insista să-şi primească pilulele promise.
Pe bune!
spune-le amatorilor că în poza doi e un fragment de picioruş porcesc, că cam creiezi confuzie! 😯
[sa fit sanatosi!]
@ mosubibe: here, sir, take my Like! Că io am și uitat cum arată carnea și de care nație este ea.
şi… câte kilograme oşeneşti s-au pus în jurul trupului ascetic? 😈
Cristos a înviat! Mă bucur că ai avut parte de asemenea sărbătoare.
Şi mi-am amintit vechea întrebare: auzi, da` nişte fete de măritat n-au rămas pe acolo? Ce, numai tu să ai parte? 😥
Chiar şi la second-hand, că nici eu nu sunt mai breaz. 😛
Pentru un articol următor aşteptăm ceva de genu`: Învăţăturile lui Groparu despre cum să te însori cu o fată din Oaş.
Abia aştept, mi-am luat bilete în primele rinduri. 🙄
@ boemul: asta o să vezi când o sa scriu postarea despre Herbalife, că mi-or făcut ăia niște teste ca la NASA, de o reieșit că am mai mult colesterol în perioada postului decât în perioada de dulce; și o să fie fun.
@ Marian S: nu te însori cu o fată din Oaș, ci ele se însoară cu tine!
Aha, deci e clar unde trebuie să mă duc în următoarea vacanţă. 😯
PS: aşa te lauzi? 😆
Fain pe acolo, se păstrează tradiția. Multă sănătate
Unde se pastreaza obiceiurile, acolo e si cea mai frumoasa parte a Romaniei. Foarte simpatic fotoreportajul. Respectele mele