Minciuna sta cu primarele la masă

Pentru că se apropie campania electorală, cel mai incompetent primar din România, pre numele său Ioachim Vancea, vine în tur electoral în comuna Floreşti – comună pe care o păstoreşte cu iscusinţa cu care un copil autist conduce o maşină de cusut pe un câmp minat.

Aşadar, se apropie de locul de joacă al copiilor înarmat cu nişte pomi şi o lopată cu care să-i planteze drept ca – iertată fie-mi expresia veterinară – pişatul lui Bos taurus. Între noi fie vorba, locul ăsta de joacă se umple de noroaie la prima ploaie, balansoarele nu mai au nici o plasticăraie întreagă, leagănele se rup pur şi simplu, iar la tobogan şuruburi netăiate abia aşteaptă să se joace de-a filmul Saw cu ţeasta vreunui copil. A, să nu uit: în acelaşi loc de joacă găseşti, uneori, câte un şobolan mort sau câte o căpuşă întinsă la soare pe toboganul copiilor ca ţâţele Oanei Lis la piscină.

Nu, nu exagerez.

Vine primarul, scoate lopata, scuipă-n palme şi începe, cu acoliţii lui, să planteze la pomi de parcă era-n plină campanie electorală. De ei se apropie un contribuabil:
– Domnule primar! Ce onoare!
– Bună ziua, zice primarul, oprindu-se o clipă din săpat.
– Suntem extrem de fericiţi să vă avem printre noi!
– Mulţumesc, mulţumesc, zice primarul.

Primarul care nu prea ştia ce să creadă.

– Suntem foarte mulţumiţi de dvs, zice contribuabilul, cât se poate de serios. Faceţi o treabă extraordinară.
– Mulţumesc, zâmbeşte primarul.
– Da, chiar vorbeam cu soţia, nu ştiu ce s-ar fi ales de locul ăsta dacă nu eraţi dvs.
– Da… îngăimă primarul.
– Să ştiţi că la toată lumea am spus că avem cel mai bun primar din România! continuă omul, înfocat.
– Să nu exagerăm…
– Serios vorbesc! Să ştiţi că le-am spus tuturor să vă voteze.
– Mulţumesc…
– Da! Eu am să vă votez negreşit. Eu şi soţia, şi am să mă asigur că şi vecinii. Avem nevoie de un primar ca dvs!
– Mulţumesc frumos…
– Da! Mă duc acum, daţi-mi voie să vă strâng mâna, mulţumim pentru tot ce aţi făcut pentru comuna aceasta! Eu am să vă votez mereu! Mereu… La revedere, numai bine!
– Sănătate, zice primarul care apoi continuă să sape, mai revigorat de entuziasmul alegătorului.

Soţiei omului nu-i venea să-şi creadă urechilor!
– Păi mă… toată ziua îl blestemi că nu asfaltează străzile, că pute de la ferma aia de pui, că e pe felie cu rechinii imobiliari, că permite să se construiască blocuri la 2 m unele de altele… că e un mafiot, că e un incompetent, şi acum mergi la el şi-i spui că-l votezi???
– Ce, tu muiere, zise omul; păi las’ să-l minţim şi noi un pic, să vadă şi el cum e!

24 lovituri, dă-i și tu!