Love comes back to you

Peste weekend o fost ziua nievestei – să trăiască, La Mulţi Ani, să mă tăt certe mulţi ani de aci înainte.

Vineri, fireşte, mă dădeam de ceasul morţii: ce să-i iau cadou? Că aspirator nou primise se Crăciun, şi cu un soţ ca mine credeţi-mă că nu mai are nevoie de nimic (în sensul bun, fireşte), pentru că o ajut să aibe vase murdare, ciorapi lăsaţi lângă pat, cămăşi aruncate pe scaune, ba chiar şi făină şi ulei prin toată bucătăria atunci când mă joc de-a masterşefu’; deci tot ce-şi poate dori o femeie (asta-şi doresc femeile! jur).

Anul trecut, din lipsă de inspiraţie am făcut un gest eroic neegalat decât de romantismul său: i-am dat cardul şi i-am zis să-şi cumpere ea ce-i trebuie, că dupa aia mi-au trebuit 4 luni ca să scap de depresie.

Anul ăsta am făcut una nefăcută, în 5 paşi simpli (bărbaţi însuraţi, luaţi notiţe):

1. I-am făcut rost de lalele (florile ei preferate) după îndelungi intervenţii (adică m-am dus în piaţă, am cerut lalele şi apoi le-am plătit), în ciuda faptului că în perioada asta a anului e cam greu cu lalelele; noroc că am găsit din alea româneşti originale;

2. Am cumpărat o legătură de pătrujel, la 1 leu bucata;

3. Am inserat legătura de pătrunjel în buchetul cel frumos, ca să ştie femeia că ea trebuie să fie frumoasă, dar că locul ei e în bucătărie;
Lalele cu patrunjel

4. Am plecat la ea la serviciu când era în pauza de masă şi i-am lăsat buchetul pe birou;

5. Am revenit înapoi ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Nievastă-mea o prins mesajul din zbor; şi, plină de încântare, după ce a ajuns acasă şi mi-a mulţumit fierbinte pentru surpriză, a scos pătrunjelul din buchet şi l-a pus într-o vază pe care am cumpărat-o noi de la ţiganii care vând pahare la Turda; apoi a făcut un sufleu de lalele şi m-a pus să-l halesc pe tot până la ultimul pistil.

20 lovituri, dă-i și tu!