La finanţe

– Bună ziua. Vreau să-mi plătesc dările la stat.
– Sigur, aveţi o gaşcă de bani de plătit. Şi pe anu’ ăsta, şi pe anu trecut.
– Ştiu, plătesc numa pe anu’ ăsta, că pe anu trecut nu se percepe penalizare. Cum facem?
– Mereţi la trezorerie cu fiţuica asta, şi plătiţi! Şi ia buna doamnă un Post-It, scrie pe el două conturi şi două sume. Fără ştampile, fără nimic.

Mă duc la Trezorerie, înmânez foicica unei doamne care seamănă cu Florin Piersic, îi zic:

– Vedeţi că nu plătesc toată suma, că îmi mai trebe şi bani de bere şi rujuri; vă plătesc numa 1100 lei.
– Vai! Păi atunci mereţi înapoi să vă modifice foaia.
– Ce, zic, foaia asta scrisă cu pixu’?
– Da, zice, asta.
– Păi ce valoare are foaia asta?
– Io fără foaia asta nu am nici un fel de putere să primesc bani.
– Doamnă scumpă, zic, e un boţ de hârtie scrijelit cu un pix de un leu, e cât se poate de neoficial; ce să-mi modifice?
– Suma! zice. Vedeţi că ea o trecut suma întreagă, şi dumneavoastră plătiţi mai puţin. Vă rog să nu îmi faceţi probleme, că îl chem pe gardianul pudic.
– Bine, zic, mă scuzaţi.

Mă duc după colţ, scot pixu, tai suma, trec 1100 lei, mai stau cinci minute să mă distrez de feţele de bot de cal ale ălora de stăteau la coadă, mă duc înapoi.

– Am vorbit, am rezolvat, îi zic.
– Foarte bine, zice buna doamnă.

Plătesc, primeşte banii, plec.

23 lovituri, dă-i și tu!