L-am avut o saptamana si m-am indragostit de el
Ni l-au adus proprietarii și l-au lăsat la noi o săptămână astă-vară înainte de a-l duce la ei la țară, prin Auseni. Timp în care bestia asta fioroasă s-a înșurubat încet-încet în inimă, suflet și splină și s-a făcut comod.
Veneam acasă de la serviciu într-un suflet ca să-mi dau jos sandalele mele de pensionar neamț și să fac terapie prin acupunctură cu caninii lui ca niște ace.
Când a plecat, aș fi preferat mai degrabă să-mi dau un plămân, ceva, niște lobi cerebrali, că și așa nu-i folosesc pe toți, numa’ să-l mai păstrez; dar cu soarta-n viață nu te poți juca.
La revedere, pui mic! Ne-om revedea mai încolo, cine știe, sper să nu ți se facă poftă de carne de blogger, că ăla-s, din două hăpăituri mi-ai înghițit toată familia și apoi râgâi ciobănesc-carpatinește.
Cred ca este un pui de ciobanesc mioritic
Ioooi, ce faina-i flocosenia!!!!!
Iti spun eu cum faci ca sa-si aduca aminte de tine cand va revedeti.
Ofera-i piciorul, exact ca in filmulet, da’ ia-l prin surprinedere, brusc. Sa vezi ce o sa se bucure !
ciobanesti mioritici, superbi ciini, numa ca nu prea sint pentru apartament, sint pentru aia cu o curte mare.
de ce nu-ti cumperi unu?
@ Anonymous: păi așa am zis și eu, ciobănesc mioritic alsacian caucazian carpatin german belgian!
@ Cami G: mângâiatul flocoșeniilor provoacă dependența, nu vă apucați de mângâiat!
@ Nemultumitu’: cu ketchup sau cu muștar pe el?
@ neamtzschantz: pentru că încă nu am casa mea, și nu aș lua un câine pe care să-l chinui te miri pe unde oi mai ajunge prin chirie. Ajunge că-s io chinuit că nu locuiesc în Deltă, pe un plaur, deși am mari șanse să ajung acolo, la cum merg lucrurile.
Uaaai ce picior sexy
@ Miruna: cu bronz de tractorist!
Dumnezeule ce frumusel este!
E pui de ciobănesc bucovinean.
Trimis cand este mic, cand a crescut cam greu cu el
Frumos cand este mic, cand a crescut cam greu cu El.