Încă una din Deltă, da?

Se întâmpla prin anii ăia ’80, când maşinile care veneau în Deltă din tot felul de judeţe limitrofe gen Maramureş, Dihor, Cimişoara sau Satu Mare erau ţinte sigure de furat: dacă au ajuns până acolo, sigur aveau benzină, şi pe vremea aceea benzina era aur cu diamante, că nu dădea Ceauşescu voie la gazolină, deci nu e cum zic pensionarii din trolee.

Şi o gaşcă de pescari suceveni se găzduiesc la ceva lipovean, şi îşi lasă maşinile în curte la om, şi pornesc, pescăreşte, prima seară cu un ciolhan de pomină, strochit cu tăt felu’. Şi cu amânat pescuiala pe a doua zi.

Şi a doua zi, se descoperă inevitabilul: unele maşini fuseseră răscolite de hoţi cu o noapte înainte, şi se şterpelise din ele tot felul de artefacte de pescuit!

Şi criză mare o ieşit, nu ca şi criza asta, că pescarilor nu le place să fie furaţi! Şi plângeri la Miliţie, şi porcherii. Dar oamenii nu uită pentru ce au venit, şi pleacă la agăţat, şi revin seara de pe baltă, şi mai încing o tură de chef, că pescarii, din câte ştiu eu, nu sunt pocăiţi, să beie numai suc de mere.

Şi şi a doua noapte hoţii vin şi fură! Şi iară crize emoţionale, cu pescari care jură că îi prind pe hoţi şi le fac felul! Dar gazda, lipovean, după cum zisei, le spune: “bueeeey, eştia îs din sat, d-acilea, mă! Păi pe mine mă fură ăştia? Las’… că stau eu la noapte într-una din maşini, şi mi ţi-i prind eu, şi ca pe lilieci îi răstignesc de uşa şurii! Să-i învăţ eu minte să mai fure de la mine!”

Şi în seara aceea, pescarii noştri iar s-au îmbătat, că tre’ să fii prostu’ Deltei să  nu bei în Deltă dacă mergi ca pescar; numai gazda a petrecut noaptea pişcat de 4 miliarde de ţânţari într-una din Dacii, aşteptând înfrigurat să prinză hoţii de benzină şi de artefacte pescăreşti.

Şi toată noaptea nu a venit nimeni! Şi a ieşit pe la 6 dimineaţa din maşină, dând cu pălăria de pământ, că el o fost la lucru când s-o împărţit norocu’, şi futu-i. Şi merge să trezească pescarii, să le facă micul dejun, să dea drumu la păsări în ogradă… apropos de păsări, ia să dea el drumul la păsări… şi în acest scop se îndreaptă către coteţe, şi începe: “pipipiiiii…. pipiii…. păsările lu’ tata! galiţelor! haidaţi la soare! pipipiiiiiiii! hai că e dimineaţă” – şi deschide coteţul.

Şi era să facă infarct! Că descoperă că hoţii nu mai avuseseră treabă, noaptea aia, cu maşini, benzină şi artefacte pescăreşti! Ci furaseră toate găinile, până la ultima. Da. Pe toate.

9 lovituri, dă-i și tu!