In caz de incendiu, sparge-i gura

Fire!

O cooperativa agricola de productie are grija de porcii ei. Ii vrea acolo in cocina, grasi, sanatosi, feriti de pesta, frig, satui, lalala. O firma seamana cu o ferma, finca si porcii de angajati cresc, au senzatia sigurantei, se satura cu papa in cutii de plastic de la catering si fac pishu la doi pashi de birou. Diferenta dintre o ferma si o firma este ca porcii celei dintai nu prezinta riscuri de manipulare, pe cand porcii de angajati, da. In America, porcii de angajati vin la firma cu Kalashu’ si impusca sefii si secretarele dezbracate de sub ei. In Romania, suinele carpatine nu pot face mai mult decat sa dea foc cooperativei cu bricheta aia de 12.000 lei, si aia vechi.

Nenea care se ocupa de incendii si care face instructaju’ PSI de la pompierii clujeni (ne tot zice ca nu e frumos sa dam foc firmei) e grasun si frumos ca un Pokemon. Sau urat ca un Pokemon. E grasun si cu gusha si vorbeste ca un caprar, si nu suporta cand lumea il completeaza – probabil se crede prea complet. Poarta pantaloni de stofa, pulover (sveter) si adidasi cu ciorapi de lina.

La ultima sedintza de PSI, ne-o certat ca de ce e strada asa ingusta. Ca daca lom foc, masina pompierilor nu are cum intoarce ca sa ne stropeasca, ca pe demonstranti. Si ca vom muri arsi ca niste sobolani ce suntem. Si ca oricum nu e nimic de capu nostru si ca o vom pizdi intr-o buna zi.

Da’ primu ajutor stim sa-l dam? ne intreaba, lingandu-si buzele cu un icnet in timp ce se uita la vreo doo colege care-si aranjau sutienele, in sala mare. Programatorimea tasta de zor, ca nu se uita nimeni la el. N-asa, zice el. Sa va zic. Primul ajutor se acorda atunci cand victima nu mai poate respira, si se acorda cu respiratie gura-la-gura, zice el, dezmierdandu-le cu privirea pe colegele mele.

Io ridic doua deshte sus, si imi permit sa tusesc, sa imi dreg vocea, si sa il corectez suav:
– Nu va suparati, zic, da in primu rand victima trebuie dusa departe de locul accidentului, intr-un loc sigur.
– Da, zice el, fericit ca isi pierduse sirul gandurilor si amu trebuia sa se uite in brosura, si apai se aplica gura-la-gura.
– …si nu oricum, zic eu, ci numai daca ramanerea in perimetrul accidentului nu se dovedeste periculoasa. Pentru ca in mod normal trebuie sa asteptam pana soseste ajutorul calificat – ambulanta sau, preferabil SMURD-ul, finca SMURD-ul e calificat sa acorde primul ajutor la locul accidentului, pe cand ambulanta se ocupa numai de transportul la cel mai apropiat spital.
– Da, zice el, da, da. Si daca nu vine paramedicii, dupa indepartarea victimei se aplica respiratia gura-la-gura.
– Da, zic eu, perfect de acord, dar in cazul indepartarii de locul accidentului, victima nu trebuie trasa de sub masina rasturnata sau grinda arzanda, ci trebuie ridicata si extrasa de acolo in brate, sau cu foarte mare atentie rostogolita pe targa/patura, si numai apoi scoasa din accident. Ca daca are vreun membru rupt, ii gata, am pizdit-o, zic eu.
– Exact, zice el, si apoi se aplica respiratia gura-la-gura.
– Imediat, daca-mi permiteti, zic eu. Se ia o batista sau un tifon, si se curata gura victimei. Poate avea reziduuri in gura care fie impiedica transferul de aer, fie sunt toxice, si atunci o pizdim si noi.
– Da, zice el, dar a sosit momentul sa ii aplicam o limba… ma-sa, zice el, mi-o scapat, respiratia
gura-la-gura.
– Nu, zic eu, nu. Nu e bine. Victima e pizdita, sta intinsa pe jos, cu capul dat pe spate. Numai dupa ce ii prindem cu degetele nasul si cu cealalta mana barbia se aplica respiratia gura-la-gura.
– Da, zice el, se aplica respiratia gura-la-gura.
– Nu, zic eu, fiindca riscam sa pizdim victima si mai tare ca ii putem sufla aer in stomac in loc de plamani, si atunci o pizdeste si mai rau. Cea mai eficienta metoda e respiratia gura-la-nas.
– Da, zice nenea, si asa se poate.
– De ce? Zic eu. De ce. Va spun eu de ce. Finca e mult mai usor sa intre aerul in plamani daca il sufli pe caile respiratorii.
– Da, zice el.
– Si sa aveti de grija ca daca e copil, sa nu suflati prea tare, ca ii rupeti plamanii!
– Da, zice el. Si ia o pauza.

Continua.

– Dar sa nu uitam ca un alt element la fel de important e masajul cardiac. In acest scop, zice el, cu ochi sclipitori, se dezbraca victima de la bust in sus, si se maseaza incet-incet dar cu fermitate pieptzii… aaa… pieptul victimei.
– Nu, zic eu, nu. Nici gand. Prima data se verifica sa nu aibe vreo coasta rupta sau ceva intzapatura de metal in kept, ca daca ii apesi o pizdeste iara, definitiv de data asta.
– Da, zice el, da. Oricum, acum, ca s-a incheiat sedintza noastra de prim ajutor şi eu trebuie să plec, dati-mi voie sa va arat iesirea de incendiu.

Era foarte fericit ca ii intrerupsesem visele lui adanci.

Dupa cum vedeti, iesirea de incendiu dă exact in curtea vecinului, care e păzită de acest magnific exemplar de ciobanesc mioritic sau carpatin. Acesti caini, dupa cum se stie, sunt foarte prietenosi cu programatorii care le invadeaza teritoriul urland si tropaind panicati, in caz de incendiu. Veti fi in siguranta – daca latra violent e semn ca vrea sa fie prietenos. Eu acum trebuie sa plec. La revedere.

Deocamdată fără lovituri. Dă-o tu pe prima!