Groparu ij back!

Dupa o saptamana petrecuta cu nepotii mei scumpi, iubiti si degrabă dătători de pumni şi genunchi oriunde, mai ales în părţile moi care li-s grele voinicului, iată-mă-s revenit în întreaga mea splendoare – ezac. Am scăpat cu numai trei mâini rupte, patru capete sparte, patru genunchi luxaţi, vreo doi ficaţi paradiţi de la călcâie şi beri, plus glezne luxate, deşte de la picioare muşcate şi buric cu tot felul de lemne infipte în el, of cors. Buricul meu, fireşte, ar spune Adrian Năstase. Plus că într-o zi când umblam şi eu pe apă, liniştit, şi cugetam la ce strategie anti-criză să genializez, am primit vreo două pietre în nas, că aşa se gândeau nepoţii că se trezeşte un unchi, dimineaţa la 0ra 6:30. Şi vânzătoarea de la magazinul sătesc o şi scumpit ouăle Kinder cu surprize, că o văzut că unchiu’ ăsta prost cumpără câte 14 pe zi pe cap de nepot furajat.

Între timp, vă implor fără respect să ascultaţi şi să citiţi clipul muzical al piesei ăsteia! Piesă de valoare, ce mai!


15 lovituri, dă-i și tu!