Greuceanu la Paris!

Mere Greuceanu la Paris. Ieri o venit.

Deci când am auzit poveştile lui, am crezut că mă şi k pe mine, “k” îl complectaţi voi.

Ăsta e mai zgârcit, de felul lui, şi nu înţelege să dea 20 euro pe o cafea. Nu înţelege, şi pace! Român najpa, ce mai.

Şi… mere în Paris. Ajunge cu ceva low cost în capitala Franţei, şi ia ceva cursă spre hotel.

Şi se cazează, şi i se face pohtă de ceva cafeauă de France. Şi porneşte bezmetic pe strade, să caute cafeauă de France.

Şi ajunge în ceva birt de France, unde costa 1 euro cafeaua.

Şi Greucică decartează fericit un euroi, îşi înşfacă cafeaua, şi caută un loc să se aşeze. Şi îşi găseşte un loc la o masă, şi savurează ceva aburi de cafeauă de France.

Şi cafeau era orfană de lapte şi zahăr. Dacă laptele era oricum facultativ, zahărul era imperativ.

Şi Greuceanu înşfacă cafeaua, şi porneşte către tejghea. Unde vede ceva cutiuţă cu praf alb, şi cu linguriţă.

Ha! Îşi zice Greuceanu, e zahăr la liber, ca în Sibiul meu natal! Parisul s-a aliniat la standardele Sibiului! Las’ că le fac eu pagubă!

Şi îşi toarnă două linguriţe de zahăr, deşi el de regulă bea cafeaua numai cu o lingură de zahăr.

Şi revine la masă, zâmbind ca prostu’, că era singurul sibian din Paris.

Şi îşi gustă cafeaua, şi îşi descoperă o revelaţie de-a lui.

Deci când mai vedeţi prafuri albe pe tejghele in Franţa, gustaţi înainte. Fincă alfel ajungeţi la mine pe blog cu recorduri mondiale! Fincă Greuceanu o beut cea mai sărată cafeauă a anului din capitala Franţei!

Că ce şi-o băgat în cafea nu era zahăr, ci sare.

No, asta e, păţăşti.

14 lovituri, dă-i și tu!